„Casa Vernescu”, imobilul situat în Calea Victoriei nr. 133, sector 1, Bucureşti, a fost construit în anul 1821, fiind recunoscut ca monument istoric de importanță națională dinainte de anul 1989, înscris în Lista monumentelor istorice la poziția 2.214. Ajuns unul dintre cele mai luxoase imobile de la sfârşitul secolului XIX, imobilul a devenit un simbol al rafinamentului şi al culturii după ce a fost extins şi reamenajat de arhitectul Ion Mincu şi pictat în interior de pictorul George Demetrescu Mirea, fiind vândut statului român după moartea lui Gheorghe Vernescu, devenind ulterior, înainte de Revoluția din 1989, sediu al Ministerului Economiei Naționale, al Ministerului Industriei şi Comerțului şi chiar al Guvernului României. În ianuarie 1990, Guvernul României, condus de Petre Roman, a aprobat transferul acestui imobil, fără plată şi pe termen nelimitat, către o organizație profesională de creatori literari, Uniunea Scriitorilor din România. În anul 2000, prin HG nr. 740/31.08.2000, imobilul a fost transmis în administrarea Ministerului Culturii şi în folosință gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, aceleiaşi organizații de creatori literari. Ulterior, prin HG nr.573/15.07.2015, s-a prevăzut că organizaţia ,,poate beneficia de fructele civile ale imobilului, cu condiția utilizării acestora în scopul realizării obiectului de activitate prevăzut în Statutul propriu,” prevăzându-se și obligația organizației de a comunica Ministerului Culturii, anual, un raport cu privire la cuantumul şi modalitatea de utilizare a fructelor civile culese pentru anul anterior”. În septembrie 2015, beneficiarul folosinței gratuite – Uniunea Scriitorilor din România – a închiriat, pentru suma de 22.000 euro/lunar, bunul imobil monument istoric (integral corpul A şi parțial corpul B, cu excepția unor birouri) unui operator economic, în scopul desfăşurării activităților de jocuri de noroc şi de alimentație publică (restaurant şi cazinou), sub titulatura Casino Palace.
În 2025, Curtea de Conturi a României a derulat o Misiune de audit de conformitate la Ministerul Culturii, privind gestionarea patrimoniului public și privat al statului. Misiunea s-a finalizat cu raportul de audit de conformitate nr. 42450/19.06.2025, urmat de Hotărârea Plenului Curţii de Conturi a României nr. 609/10.06.2025. Auditorii au evaluat modul în care, la nivelul Ministerului Culturii (denumit în continuare MC), a fost gestionat patrimoniul public şi privat al statului cu respectarea principiilor de transparență, responsabilitate şi eficiență. Din verificarea efectuată asupra documentelor puse la dispoziție de entitatea auditată, au rezultat următoarele neconformități:
a) In ceea ce privește actul normativ de transmitere în administrarea MC și înfolosința gratuită către organizația de creatori literari (HG nr. 740/31.08.2000, completat prin HG nr. 573/15.07.2015):
-Nu s-a prevăzut faptul că imobilul este monument istoric, iar hotărârile de guvern nu conțin prevederi privind utilizarea şi protejarea bunului imobil;
-Nu cuprind suficiente elemente de identificare a bunului imobil şi nici destinația acestuia; -Prevederile cuprinse nu au fost actualizate în concordanță cu reglementările legale prevăzute în Codul administrativ, referitoare la faptul că folosința gratuită a bunurilor proprietate publică,,nu poate fi transmisă, nici oneros şi nici cu titlu gratuit unei alte persoane”.
b) Nerespectarea prevederilor legale de către beneficiarul folosintței gratuite a imobilului monument istoric„Casa Vernescu”:
-Beneficiarul folosinței gratuite a închiriat, în septembrie 2015, pentru suma de 22.000 euro/lunar, bunul imobil monument istoric (integral corpul A şi parțial corpul B, cu excepția unor birouri) unui operator economic, în scopul desfăşurării activităților de jocuri de noroc şi de alimentație publică (restaurant şi Cazinou), fără respectarea prevederilor legale incidente, respectiv: fără ca organizația să fie titularul dreptului de administrare; fără a exista o hotărâre de guvern privitoare la închirierea bunului imobil; fără ca beneficiarul folosinței gratuite să fi organizat licitație publică (închirierea făcându-se în mod netransparent); fără a respecta durata maximă de închiriere de 5 ani, contractul fiind încheiat pentru o perioadă de 20 de ani şi respectiv fără a menționa în cuprinsul contractului de închiriere faptul că bunul imobil închiriat este monument istoric şi există obligația protejării acestuia, potrivit Legii nr. 422/2001.
c) Nerespectarea prevederilor legale, de către MC și Direcția pentru Cultură a Municipiului București, cu privire la protejarea monumentului istoric,Casa Vernescu”:
– MC, prin Direcția pentru Cultură a Municipiului Bucureşti (DCMB), nu a întocmit documentul obligatoriu prin care sunt precizate condițiile şi regulile de utilizare sau de exploatare și de întreținere a bunului imobil în cauză (Obligația privind folosința monumentului istoric), care ar fi trebuit înscris în cartea funciară. Totodată, nu a fost instituită zona sa de protecție, delimitată conform Legii nr. 422/2001, prin care să se asigure conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit.
– Nu au fost efectuate controale periodice privind modul de utilizare şi exploatare a bunului imobil monument istoric, precum şi privind starea sa de conservare: pagina 5 din 16
– În anul 1995, Direcția Monumente Istorice, din cadrul MC, a acordat aviz favorabil pentru ,,atribuirea funcțiunii de cazinou clădirii monument istoric Casa Vernescu”, menținându-i-se însă, şi până la data prezentei, destinația,,administrativ şi social cultural”. În opinia echipei de audit, calitatea imobilului de monument istoric de importanță națională, parte a patrimoniului național cultural, nu este compatibilă cu funcțiunea de cazinou, prin prisma inexistenței vreunei legături de ordin cultural, istoric şi social. Totodată, funcțiunea de cazinou intră în contradicție cu însăși destinația actuală de,,administrativ și social cultural”. În confirmarea opiniei sus amintite, solicitarea depusă în noiembrie 2024, de către organizația de creatori, pentru„schimbarea destinației din construcții administrative şi social culturale (destinația actuală) în destinația activități de jocuri şi alimentație publică precum şi alte domenii conexe acestora”,a fost respinsă de către DCMB, motivat de faptul că,,este necesară respectarea prevederilor legale, respectiv utilizarea clădirii în scopul realizării obiectului de activitate prevăzut în statutul propriu, respectiv administrativ și social cultural”.
-Nu au fost puse la dispoziția echipei de audit, deşi au fost solicitate în repetate rânduri, Rapoartele cu privire la cuantumul şi modalitatea de utilizare a fructelor civile culese pentru anii 2023 şi 2024 (sau ultimul raport transmis ministerului culturii potrivit HG de transmitere în folosință gratuită), ce ar fi trebuit întocmite anual de către beneficiarul folosinței gratuite şi transmise ministerului, precum şi Raportul privind activitatea de utilitate publică desfăşurată, gradul de implementare la nivelul colectivității pentru anul 2024, prevăzut de Codul Administrativ, inducând suspiciunea că respectivele documente nu sunt în posesia МС.
– La data prezentei misiuni, echipa de audit a observat faptul că imobilul monument istoric de importanță națională,,Casa Vernescu”, transformat în Cazinou şi restaurant de lux, este acoperit de bannere şi afişe, care îi modifică aspectul şi pentru care ministerul nu a prezentat echipei de audit documente din care să rezulte existența vreunui aviz emis în acest sens, potrivit Legii nr. 422/2001. Mai mult decât atât, la data auditului, imobilul are un panou la intrare pe care este scris,Proprietate privată”.
Ținând cont de aspectele susmenționate, auditorii au notat că Ministerul Culturii nu a uzat de prerogativele sale de protejare a monumentului istoric, conferite de Legea 422/2001, şi nici nu şi-a îndeplinit obligațiile prevăzute de Codul administrativ, întrucât nu a procedat la verificarea modului în care sunt respectate condițiile de folosință, precum şi de conservare și protejare a monumentului istoric, stabilite de lege, şi, ca atare, nu a luat nicio măsură în acest sens, deşi potrivit Codului Administrativ, în cazul în care ar fi considerat că interesul public legitim o impune, ar fi avut posibilitatea de a solicita încetarea folosinței gratuite şi restituirea bunului. de Astfel, deşi Casa Vernescu, în calitatea sa de monument istoric, este semnificativă pentru istoria, cultura şi civilizația națională, făcând parte integrantă din patrimoniul cultural național, fiind protejată prin lege, odată cu schimbarea funcțiunii sale în cazinou şi, ulterior, prin închirierea acesteia fără respectarea prevederilor legale, de către beneficiarul folosinței gratuite, pentru funcțiunea restaurant şi cazinou, a devenit un element de finanțare a unei organizații profesionale de creatori literari, în detrimentul punerii ei în valoare şi integrării în viața social-economică şi culturală colectivității locale şi naționale, acest fapt fiind o dovadă a neimplicării conducerii ministerului în luarea tuturor măsurilor pentru apărarea identității culturale şi pentru aprecierea istoriei şi culturii României.
În octombrie anul trecut, Uniunea Scriitorilor din România, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi și Ministerul Culturii, a atacat în instanța de contencios administrativ Hotărârea Plenului Curţii de Conturi a României nr. 609/10.06.2025 solicitând anularea acesteia în privința situației Casei Vernescu. La data de 7 mai 2026, Curtea de Apel București a admis în parte acțiunea:
- Solutia pe scurt: Admite, în parte, cererea. Dispune anularea, în parte, a Hotărârii Plenului Curţii de Conturi a României nr. 609/10.06.2025 şi a raportului de audit de conformitate nr. 42450/19.06.2025, cu privire la aspectele constatate la pct. 5.3. pct.A lit.a), lit b) şi parţial lit c) precum şi a recomandărilor efectuate aferente aspectelor constatate şi anulate, respectiv: anularea ,în totalitate, a primei recomandări iar în privinţa recomandărilor nr. 2 şi 3 doar în măsura anulării neconformităţilor identificate la lit. b şi parţial lic. c din pct. 5.3 din raport. Obligă intimaţii la plata către reclamantă a sumei de 6500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 07.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
