În vara anului 2020, în plină pandemie, șase jurnaliști de la Rise Project – Ana Poenariu, Andrei Ciurcanu, Daniel Bojin, Sergiu Brega, Ramona Puiuleț și Mihai Munteanu – au realizat o investigație făcută sub acoperire, în care doi dintre ei au pretins că sunt oameni de afaceri cu conexiuni în spitale și vor să cumpere milioane de măști chirurgicale. In urma investigației, a fost publicat articolul cu titlul ”În bârlogul traficanților de măști”, în care era analizată o problemă de siguranţă si sănătate publică, mai ales în contextul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional, pe fondul Pandemiei de Covid – 19. Unul dintre afaceriștii vizați, căruia i-a fost acordată posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere cu privire la concluziile anchetei jurnalistice, punct de vedere ce a fost redat ca atare in cuprinsul articolului scris, publicat la data de 2.07.2020, a dat în judecată redacția Rise Project și pe jurnaliștii implicați, la 3 ani de la apariția articolului.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secţia a IV-a Civilă, la data de 04.07.2023, reclamantul XXX, în contradictoriu cu pârâţii Ana Poenariu, Andrei Ciurcanu, Daniel Bojin, Sergiu Brega, Ramona Puiuleț, Mihai Munteanu şi ASOCIAŢIA RISE PROJECT, a solicitat constatarea caracterului ilicit al difuzării de informaţii denigratoare şi neverosimile privind imaginea reclamantului prin publicaţiile efectuate prin intermediul domeniului deţinut de către pârâta, Asociaţia RISE PROJECT, respectiv www.riseproiect.ro. şi pe cale de consecinţă, să fie obligaţi în solidar a pârâţii la plata sumei în cuantum de 1.303.000 euro, cu titlu de daune civile totale, constând in daune morale, in cuantum de 1.000.000 euro si daune materiale, in cuantum de 303.000 euro, provocate reclamantului prin acţiunea culpabilă a acestora, constând in denigrarea sa prin prejudicierea onoarei, reputaţiei si a imaginii personale, plus obligarea pârâtei Asociaţia RISE PROJECT la publicarea sentinţei definitive pe pagina de WEB si Facebook a asociaţiei RISE PROJECT, precum si in 3 publicaţii jurnalistice, de răspândire naționala, a dezminţirii cu privire la ştirile false răspândite pe aceeaşi cale electronica, cat si in presa, in vederea reparării onoarei si reputaţiei lezate prin săvârşirea faptelor, culpabile acestora, mai jos prezentate, si cu obligarea pârâtei Asociaţia RISE PROJECT la ştergerea articolului de pe site-ul www.riseproiect.ro şi din întreg spaţiu virtual (internet), inclusiv să facă demersurile necesare pentru ştergerea articolului de pe alte site-uri care au preluat conţinutul articolului (chiar şi dacă aparţin altor proprietari), obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În noiembrie 2024, instanța de fond a respins acțiunea reclamantului:
- Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare in judecată, ca neîntemeiată. Obligă reclamantul la plata către pârâta Asociaţia Rise Project a sumei de 9.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial, astfel cum a fost redus. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 06.11.2024.
În motivare, judecătorul a apreciat că este indiscutabil că subiectul abordat în articolele de presă în litigiu este de un cert interes public, fiind vizată o problemă de siguranţă si sănătate publică, mai ales în contextul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional, pe fondul Pandemiei de Covid – 19. În al doilea rând, cu privire la notorietatea persoanei „afectate” prin exercitarea libertăţii de exprimare, instanța reține că reclamantul nu este o persoană publică, acesta fiind prezent în materialele publicate din perspectiva sa de intermediar, pe piaţă, a produselor vizate de jurnalişti, dar şi datorită unor presupuse legături/conexiuni pe care acesta le-ar avea cu celelalte persoane, unele dintre ele publice, ţintite de ancheta jurnalistică. Instanţa reține că în articolul scris, pornind de la faptele concrete descoperite în cursul anchetei jurnalistice, pârâţii au prezentat o serie de judecăți de valoare pe baza unor raționamente proprii. Aceste judecăți de valoare nu trebuie scoase din context, ci trebuie analizate ținând cont de întregul articol de presă și prin raportare la investigația jurnalistică în ansamblul său, deoarece numai dacă se procedează în acest fel se va constata că pârâţii nu îi aduc reclamantului acuzații precise şi concrete. Din contră, în cuprinsul articolului de presă se poate lesne observa că activitatea si implicarea reclamantului au fost loial redate, fiind prezentată concluzia privind nelegalitatea certificatelor de conformitate doar în raport de marfa prezentată. În raport de această din urmă concluzie, pârâţii au prezentat, pentru fiecare alegație, baza factuală avută în vedere, fiind redate maniera de investigare a acestor certificate, alături de documente si fotografii. Punând în balanță celor două drepturi aflate în conflict, dreptul la imagine și reputație și dreptul la informare, instanța va acorda prevalență dreptului la liberă exprimare a pârâților, apreciind că reținerea unor fapte ilicite în sarcina acestora ar genera o veritabilă încălcarea a dreptului de care beneficiază, conform art. 10 din Convenție, încălcare care nu este proporțională cu scopul urmărit de reclamant. Toate acestea, în condițiile în care efectele negative concrete asupra drepturilor reclamantului, protejate de art. 8 din Convenție, au fost inerente si justificate de situaţia la care însuşi reclamantul s-a expus spre asociere.
Reclamantul a atacat în zadar sentința cu apel. Zilele trecute, chiar la primul termen de judecată, Curtea de Apel București a respins apelul și l-a obligat pe reclamant să plătească intimatei pârâte Rice Project cheltuieli de judecată de 7100 lei, onorariu avocat redus. Sentința nu este încă definitivă și mai poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
