În urma unei investigaţii declanşate în 2018, Consiliul Concurenței a constatat că, între 2015 și 2018, cinci companii, grupate în Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (PPTA), au adoptat o strategie coordonată care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv îmbunătățirea marjelor de profit. Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienților, prin declanșarea Mecanismului European de protecție civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională.
Investigația a fost demarată la solicitarea SC Besmax Pharma Distribution SRL, o firmă de distribuiție de medicamente, inclusiv de imunoglobuline, administrată de Florin Hozoc, după cum a precizat Europa Liberă aici. În urma investigației, Consiliul Concurenței a sancționat cele cinci companii farmaceutice implicate cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro):
- Baxalta Gmbh, Elveția: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveția: 125.181.860 lei.
- A fost sancționată de asemenea și Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA, Belgia cu suma de 375.521 lei.
În aprilie 2022, firma Kedrion Spa din Italia a atacat la Curtea de Apel București, în instanța de Contencios administrativ și fiscal, decizia nr.101/20.12.2021 a Consiliului Concurenței, cerând anularea acesteia. În iulie 2024, magistrații Curții de Apel București au respins acţiunea ca neîntemeiată. Soluția nu era definitivă, așa că a fost atacată cu recurs. Litigiul a ajuns astfel, în toamna anului 2024, în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În noiembrie 2025, instanța supremă a admis cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:
- Detalii soluţie: Admite cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare. Sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare, în temeiul articolului 267 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, raportat la articolul 267 alin. (1) lit. (b) din Tratat, şi adresează Curţii următoarele întrebări: 1. Articolul 101 TFUE poate fi interpretat în sensul că nu acoperă pretinse comportamente realizate pe fondul unei lipse a incertitudinii pe piaţă, respectiv, noţiunea de practică concertată exclude corespondenţa din cadrul unei asociaţii profesionale referitoare la o obligaţie fiscală suplimentară asupra industriei din care fac parte membrii asociaţiei, în condiţiile în care această corespondenţă, referitoare la efectele notorii ale obligaţiei fiscale, nu poate fi considerată ca reducând gradul de incertitudine specific mediului concurenţial normal? 2. Articolul 101 TFUE, dreptul la apărare şi principiul prezumţiei de nevinovăţie, consacrate în art. 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate în sensul că pentru a îndeplini în mod corespunzător sarcina probei, o autoritate de concurenţă este obligată să înlăture în mod expres, motivat şi dovedit, îndoiala cu privire la existenţa unei practici concertate, în cazul în care unul dintre membrii asociaţiei profesionale dovedeşte că există o explicaţie alternativă pentru retragerea produselor sale de pe piaţă? In temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, suspendă judecata cauzei până la pronunţarea hotărârii preliminare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Definitivă. Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată astăzi, 27 noiembrie 2025.
Recent, judecătorii instanței supreme au decis să suspende alte două litigii declanșate de societățile sancționate sau interesate de Decizia 101/2021 a Consiliului Concurenței, până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-793/25. Este vorba de procesul inițiat de Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice și de cel declanșat de Takeda Pharmaceuticals International AG.
