Istoria unui litigiu
Între Ministerul Apărării Naționale și firma Bluepark Dezvoltare SRL (vehicul investițional pentru 2 importante companii din piața imobiliară a Capitalei, Bluehouse și Hercesa Imobiliara) a apărut un litigiu în iunie 2018, când a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a V-a Civilă, o cerere de chemare în judecată. În motivarea cererii, consemnată de rejust.ro, Bluepark Dezvoltare SRL a afirmat că era implicată în realizarea unuia dintre cele mai mari proiecte de locuințe din Sectorul 6 București, ce urma să fie dezvoltat pe o suprafață totală de 12 ha și cu o valoare estimată atunci de peste 120 milioane euro. Firma a mai susținut că s-a aflat în imposibilitatea folosirii bunurilor imobile de mai bine de 10 ani, întrucât în 2008 a fost somată de reprezentanții MAPN la evacuarea zonei. MAPN ar fi pretins atunci că deține titluri de proprietate asupra acelorași imobile.
Terenurile în litigiu, situate în Bulevardul Ghencea, în apropierea Stadionului Steaua, au făcut parte din moșia mănăstirii Cotroceni, care, prin Legea secularizării averilor mănăstirești din 13 decembrie 1963, a intrat în proprietatea Statului Român. În ianuarie și iunie 2005, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Municipiului București atribuie terenurile respective, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000, prin reconstituirea dreptului de proprietate. Câteva luni mai târziu, în august 2005, terenurile sunt înstrăinate de către proprietari, prin contracte de vânzare – cumpărare, către cumpărătorii xxxxxx, între care se numără și Căpățână Marian Jean. ( Cine este Căpățână Marian Jean puteți afla aici și aici). Apoi terenurile respective ajung în proprietatea Bluepark Dezvoltare SRL.
Prima soluție
În august 2020, instanța de fond – Tribunalul București – a respins cererea formulată de Bluepark Dezvoltare SRL. „Terenurile revendicate nu au făcut parte niciodată din domeniul privat al statului, ci doar din domeniul public al statului”, se afirma în motivarea instanței, consemnată de rolii.ro. Motivul pentru care au rămas în domeniul public și nu au fost trecute niciodată în domeniul privat al statului este acela că terenurile au fost alocate Ministerului de Război și ulterior Ministerului Apărării Naționale al României. Această alocare le-a conferit terenurilor un regim de utilitate publică, acela de a fi utilizate de o instituție de stat în scopul apărării teritoriului național. În consecință, Hotărârea Guvernului nr. 1705 din data de 29.11.2006, s-a statuat că terenul revendicat de reclamantă face parte din domeniul public al statului, fiind inventariat ca bun public în Anexa 4 a respectivei hotârâri. Titlurile de proprietate ale reclamantei, care constau în contracte de vânzare cumpărare încheiate cu persoane care au dobândit terenurile în baza legilor fondului funciar, prin reconstituirea dreptului de proprietate, au fost întocmite după 2005. Prin urmare reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor ulterior conferirii regimului de bun public al terenului, respectiv ulterior alocării acestor terenuri Ministerului de Război și mai târziu MAPN pentru utilizarea lor în folos public. „Astfel, în urma comparării titlurilor de proprietate ale părților, se poate acorda preferință titlului mai bine caracterizat și a fi înlăturat celălalt titlu. Ori titlul mai bine caracterizat aparține pârâților având în vedere că terenurile fac parte din domeniul public al statului” – a concluzionat judecătorul Tribunalului București.
Celelalte soluții
Soluția instanței de fond a fost atacată la instanța superioară, iar în mai 2022, Curtea de Apel București a admis apelul, pronunțând o soluție defavorabilă Ministerului Apărării Naționale. În vara anului 2023, disputa a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a dispus rejudecarea dosarului în care Bluepark Dezvoltare S.R.L. cere Ministerului Apărării Naționale să-i cedeze 2 terenuri de 10 hectare din zona Ghencea și să-i plătească despăgubiri de aproape 4 milioane de euro. Așa că litigiul a ajuns din nou pe rolul unui complet de judecată de la Curtea de Apel București, care, în 20 decembrie 2023, a pronunțat următoarea soluție, care mai poate fi însă atacată cu recurs la ICCJ:
- Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite cererea. Admite excepția de nelegalitate parțială a HG nr. 1705/2006, respectiv a anexei 4 privind bunurile care alcătuiesc domeniul public al Statului, în ceea ce privește terenurile situate în (…). Obligă pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie: a) terenul în suprafaţă de 19213 mp situat în (…), având nr. cadastral (…), înscris în CF nr. (…), dobândit de către reclamantă prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (…); b) terenul în suprafaţă totală de 88184 mp situat în (..), având nr. cadastrale (…), respectiv (…), înscrise în CF nr. (…), respectiv nr. (…), dobândite de către reclamantă prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (…); Obligă pârâţii, în solidar, la plata despăgubirilor în valoare de 17.939.208,25 lei, pentru lipsa de folosinţă a acestor terenuri, pentru perioada iunie 2015 – iunie 2018 şi, în continuare, 1 euro/mp/lună (în echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii) până la data de 05.07.2022. Obligă intimaţii, în solidar, la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată, respectiv: – 127.000 lei taxa judiciară de timbru în apel – 252.318,88 lei taxă judiciară de timbru în primă instanţă – 100.000 lei, onorariu avocaţial în primă instanţă, apel în primul ciclu procesual, recurs şi apel în cel de-al doilea ciclu procesual, redus cf. art. 451 alin. 2 C.Proc.Civ. Obligă intimaţii, în solidar, la plata sumei de 125.318,88 lei, cu titlul de taxă de timbru în apel şi a sumei de 252.318,88 lei, taxă judiciară de timbru în primă instanţă, în condiţiile art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare. Pronunţarea deciziei se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 20.12.2023.
