Câte milioane de euro va avea de plată MApN pentru lipsa de folosinţă a unor terenuri revendicate de o firmă, ce intenționa să dezvolte un mare proiect imobiliar în Sectorul 6

Istoria unei dispute de 8 ani

În iunie 2018, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a V-a Civilă, a debutat disputa dintre Ministerul Apărării Naționale, în calitate de pârât și reclamanta  Bluepark Dezvoltare SRL (vehicul investițional pentru 2 importante companii din piața imobiliară a Capitalei, Bluehouse și Hercesa Imobiliara). Firma Bluepark Dezvoltare SRL a susținut în fața instanței că era implicată în realizarea unuia dintre cele mai mari proiecte de locuințe din Sectorul 6 București, ce urma să fie dezvoltat pe o suprafață totală de 12 ha și cu o valoare estimată atunci de peste 120 milioane euro.  Societatea a mai susținut că s-a aflat în imposibilitatea folosirii bunurilor imobile de mai bine de 10 ani, întrucât în 2008 a fost somată de reprezentanții MAPN la evacuarea zonei. MAPN ar fi pretins atunci că deține titluri de proprietate asupra acelorași imobile. Pe scurt, Bluepark Dezvoltare S.R.L. a solicitat instanței să oblige Ministerul Apărării Naționale să-i cedeze terenurile aflate în dispută și să-i plătească despăgubiri de aproape 4 milioane de euro.

Terenurile în litigiu, situate în Bulevardul Ghencea, în apropierea Stadionului Steaua, au făcut parte din moșia mănăstirii Cotroceni, care, prin Legea secularizării averilor mănăstirești din 13 decembrie 1963, a intrat în proprietatea Statului Român. În ianuarie și iunie 2005, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Municipiului București atribuie terenurile respective, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000, prin reconstituirea dreptului de proprietate. Câteva luni mai târziu, în august 2005, terenurile sunt  înstrăinate de către proprietari, prin contracte de vânzare – cumpărare, către cumpărătorii xxxxxx, între care se numără și Căpățână Marian Jean. ( Cine este Căpățână Marian Jean puteți afla aici și aici). Apoi terenurile respective au ajuns în proprietatea societății Bluepark Dezvoltare SRL.

Primul ciclu procesual

Terenurile revendicate nu au făcut parte niciodată din domeniul privat al statului, ci doar din domeniul public al statului, se arăta în motivarea din august 2020, luată de instanța de fond – Tribunalul București, care respinsese cererea formulată de Bluepark Dezvoltare SRL. Motivul pentru care au rămas în domeniul public și nu au fost trecute niciodată în domeniul privat al statului este acela că terenurile au fost alocate Ministerului de Război și ulterior Ministerului Apărării Naționale al României. Această alocare le-a conferit terenurilor un regim de utilitate publică, acela de a fi utilizate de o instituție de stat în scopul apărării teritoriului național. În consecință,  Hotărârea Guvernului nr. 1705 din data de 29.11.2006, s-a statuat că terenul revendicat de reclamantă face parte din domeniul public al statului, fiind inventariat ca bun public în Anexa 4 a respectivei hotârâri. Titlurile de proprietate ale reclamantei, care constau în contracte de vânzare cumpărare încheiate cu persoane care au dobândit terenurile în baza legilor fondului funciar, prin reconstituirea dreptului de proprietate, au fost întocmite după 2005. Prin urmare reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor ulterior conferirii regimului de bun public al terenului, respectiv ulterior alocării acestor terenuri Ministerului de Război și mai târziu MAPN pentru utilizarea lor în folos public. „Astfel, în urma comparării titlurilor de proprietate ale părților, se poate acorda preferință titlului mai bine caracterizat și a fi înlăturat celălalt titlu. Ori titlul mai bine caracterizat aparține pârâților având în vedere că terenurile fac parte din domeniul public al statului” – a concluzionat atunci judecătorul Tribunalului București.

După ce instanța de apel a schimbat soluția, dând dreptate reclamantei, disputa a ajuns apoi până la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în iunie 2023, a dispus rejudecarea dosarului în care firma Bluepark Dezvoltare S.R.L. cere Ministerului Apărării Naționale să-i cedeze 2 terenuri de 10 hectare din zona Ghencea și să-i plătească despăgubiri de aproape 4 milioane de euro.

Al doilea ciclu

În urma deciziei ICCJ, litigiul a ajuns din nou pe rolul unui complet de judecată de la Curtea de Apel București, care, în 20 decembrie 2023, a pronunțat următoarea soluție:

• Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite cererea. Admite excepția de nelegalitate parțială a HG nr. 1705/2006, respectiv a anexei 4 privind bunurile care alcătuiesc domeniul public al Statului, în ceea ce privește terenurile situate în (…). Obligă pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie: a) terenul în suprafaţă de 19213 mp situat în (…), având nr. cadastral (…), înscris în CF nr. (…), dobândit de către reclamantă prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (…); b) terenul în suprafaţă totală de 88184 mp situat în (..), având nr. cadastrale (…), respectiv (…), înscrise în CF nr. (…), respectiv nr. (…), dobândite de către reclamantă prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (…); Obligă pârâţii, în solidar, la plata despăgubirilor în valoare de 17.939.208,25 lei, pentru lipsa de folosinţă a acestor terenuri, pentru perioada iunie 2015 – iunie 2018 şi, în continuare, 1 euro/mp/lună (în echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii) până la data de 05.07.2022. Obligă intimaţii, în solidar, la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată, respectiv: – 127.000 lei taxa judiciară de timbru în apel – 252.318,88 lei taxă judiciară de timbru în primă instanţă – 100.000 lei, onorariu avocaţial în primă instanţă, apel în primul ciclu procesual, recurs şi apel în cel de-al doilea ciclu procesual, redus cf. art. 451 alin. 2 C.Proc.Civ. Obligă intimaţii, în solidar, la plata sumei de 125.318,88 lei, cu titlul de taxă de timbru în apel şi a sumei de 252.318,88 lei, taxă judiciară de timbru în primă instanţă, în condiţiile art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare. Pronunţarea deciziei se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 20.12.2023.

Ministerul Apărării și Statul Român au formulat din nou recurs, așa că litigiul a ajuns iarăși pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La termenul din 14 octombrie 2025, instanța supremă s-a pronunțat cu privire la acest diferend:

• Detalii soluţie: Decizia nr. 1687: Admite recursurile declarate de recurenţii – pârâţi Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva deciziei nr. 1688A din 20 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Casează, în parte, decizia atacată cât priveşte soluţia referitoare la acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenurilor în litigiu şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, în limita acestor pretenţii. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate, cu excepţia celor privitoare la acordarea cheltuielilor de judecată. Definitivă.

MApN, bun de plata a 5 milioane de euro

În martie anul acesta, un complet al Secţiei a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie de la Curtea de Apel București a început să judece dosarul ce îi are ca protagoniști pe Ministerul Apărării și Bluepark Dezvoltare S.R.L. La sfârșitul lunii iulie a acestui an, instanța a pronunțat soluția sa în acest dosar:

• Solutia pe scurt: Rejudecând, în limitele casării parţiale dispuse prin decizia nr. 1687/14.10.2025 pronunţate în dos. nr. 18846/3/2018* de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I Civilă, Obligă pârâţii, în solidar, la plata către reclamantă a despăgubirilor reprezentând echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii a sumei de 5.262.453 euro, pentru lipsa de folosinţă a terenurilor revendicate, aferente perioadei 04.06.2018 – 05.07.2022. Obligă intimaţii-pârâţi, în solidar, la plata către apelanta-reclamantă a cheltuielilor de judecată, respectiv: – 160.820,34 lei taxă judiciară de timbru în primă instanţă – 80.410,17 lei taxa judiciară de timbru în apel – 500.000 lei, onorariu avocaţial în primă instanţă, apel în primul ciclu procesual, recurs, apel în cel de-al doilea ciclu procesual, parţial recurs în cel de-al doilea ciclu procesual, redus cf. art. 453 alin. 2 C.proc.civ. Obligă intimatul-pârât MAPN la plata către Stat a sumei de 120.615,25 lei, taxă judiciară de timbru în primă instanţă şi în apel, în condiţiile art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București – Secţia a III-a. Pronunțată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 23.07.2026.