Pruncuciderea reprezintă infracțiunea care constă în uciderea (de către mamă) a propriului copil (nou-născut). Infracțiunea de pruncucidere este prevăzută în art.177 din vechiul Cod penal, iar în noul Cod Penal, la articolul 200, este prevăzută sub forma uciderii ori vătămării nou-născutului săvârşită de către mamă. Potrivit art.200, uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar conform vechii legislații penale, infracţiunea de pruncucidere era sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.
În schimb, infracțiunea de omor calificat, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 – 189 lit. h Cod penal (omorul săvârșit prin cruzimi) este sancționată cu pedeapsa cuprinsă între 15 ani și 30 ani închisoare (limita maximă generală a pedepsei, care nu poate fi depăşită în procesul de individualizare a sancţiunii având în vedere disp. art. 2 alin. (3) Cod penal și 60 Cod penal) sau detențiunea pe viață.
Justnews vă prezintă în continuare cazul dramatic al unei femei din Otopeni, care a fost acuzată și apoi găsită vinovată de omor calificat (săvârșit prin cruzimi) și nu de pruncucidere (deși și-a ucis propriul copil, imediat după naștere). În cazul ei, judecătorii s-au bazat pe expertiza medico-legală psihiatrică, ce a concluzionat că mama nu a prezentat tulburări psihice clinic manifeste, la momentul săvârșirii faptei.
Moartea groaznică a unui bebeluș
Mamă a 3 copii, doi dintre ei fiind majori și concepuți cu un alt bărbat, în prezent decedat, XXX locuia împreună cu concubinul său în orașul Otopeni. La un moment dat, femeia a rămas însărcinată deși lua anticoncepționale. Ea a ascuns acest lucru față de copii și concubin: de pildă atunci când concubinul observa că era „umflată” la burtă și o întreba ce are, ea îi spunea că se balonează de la chisturile sale ovariene. Femeia era înspăimântată de gândul că ar putea fi părăsită de concubin și de faptul că, în eventualitatea unei sarcini și apoi a unui nou-născut, copii concubinului său, care erau majori și aveau deja copii, vor râde de ea.
În ziua de 22.04.2023, în jurul orei 05:00, concubinul, împreună cu copilul minor, au mers la pescuit, un alt fiu major a plecat la serviciu, iar femeia a rămas la domiciliu, împreună cu celălalt fiu. La prânz, acesta a fost sunat de un prieten de-al său, care i-a cerut să-i împrumute o sumă de bani, stabilind apoi să se întâlnească în centru, în zona Primăriei. Tânărul a plecat de la domiciliu, pe jos, spre locul de întâlnire convenit cu prietenul său. Ajuns acolo, el a așteptat circa 30 minute și văzând că prietenul său nu mai vine, s-a întors acasă. În acest interval, femeii, aflată singură acasă, i s-a declanșat nașterea. După ce a născut, femeia a înfășurat în jurul gâtului copilului său nou-născut un material textil pe care l-a strâns cât a putut, sugrumându-l, apoi i-a înfășurat trupul în alte materiale textile și l-a băgat în soba de teracotă din camera sa, unde ardea focul, împrejurări în care a survenit decesul acestuia. După aceea, femeii i s-a făcut rău, în sensul că a început să sângereze și mai mult și a plecat din cameră către baie. Acolo a amețit și s-a așezat pe vasul de wc, sprijinindu-și capul de coșul de rufe. Din baie s-a târât până pe canapeaua de lângă soba copiilor și s-a așezat pe aceasta. După ce s-a ridicat de pe canapea, a mers către ieșirea din casă și a strigat-o pe vecina sa, care, văzând-o palidă și cu hainele murdare de sânge, a chemat salvarea.
Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică
În jurul orelor 16:35, la Spitalul Elias București a fost adusă cu ambulanța de către un echipaj SABIF, o persoană de sex feminin, de la domiciliul său din orașul Otopeni, ocazie cu care medicul de gardă a constatat că pacienta prezenta șoc hemoragic, suspectând imediat o naștere la domiciliu. Din înscrisurile medicale și considerentele raportului de expertiză medico-legală rezulta că femeia, la momentul internării, avea o stare generală alterată, conștientă limitat și necooperantă, tensiunea arterială nedecelabilă și alură ventriculară 160 bătăi pe minut. S-a stabilit diagnosticul de lăuză după naștere spontană neasistată, la domiciliu, retenție placentară, hemoragie în pericol III și șoc hemoragic. Ruptura cordonului ombilical și retenția de placentă (extrasă ulterior pe cale chirurgicală de la femeia aflată în în șoc hemoragic) au confirmat situația de naștere neasistată medical. S-a anunțat apoi Poliția și procuratura. Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Ilfov și menționat în motivarea consemnată de rejust.ro, rezulta că femeia, nici la momentul examinării și nici anterior, la data de 22.04.2023, nu a prezentat tulburări psihice clinic manifeste. Ulterior, femeia a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul din data de 10.08.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, fiind acuzată de săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra unui membru de familie.
Omor calificat, prin cruzimi
Potrivit acuzării, fapta inculpatei XXX, constând în aceea că la data de 22.04.2023, în jurul orelor 15:00, în timp ce se afla acasă, singură, fiind însărcinată i s-a declanșat nașterea, iar după ce a născut a înfășurat în jurul gâtului fiului său – nou-născut un material textil pe care l-a strâns, sugrumându-l, apoi l-a înfășurat în alte materiale textile și l-a băgat în soba de teracotă, din camera sa, unde ardea focul, împrejurări în care a survenit decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat asupra unui membru de familie, faptă prev. și ped. de art. 199, alin. (1) Cod penal rap. la art. 188, alin. (1) – art. 189, alin. (1), lit. h) Cod penal. Cu privire la reținerea elementului circumstanțial prev. de art. 189 alin. 1 lit. h) Cod penal, noţiunea de ”cruzimi” prezintă două înţelesuri: unul intrinsec acţiunii de ucidere, constând în întrebuinţarea de către făptuitor a unor metode inumane şi inutile de chinuire a victimei înainte de deces şi altul extrinsec acţiunii de ucidere, constând în agravanta socială a actului de ucidere, respectiv în aptitudinea lui de a inspira oroare şi groaza celor care au cunoştinţă de el şi de procedeele folosite. În prezenta cauză, instanța a constatat faptul că, prin acțiunea de ucidere a victimei nou-născut, inculpata a recurs la acte cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate, prin introducerea copilului în soba unde ardea focul. Instanța a mai reținut că, în caz de incendiere, decesul nu intervine instantaneu sau la scurt timp, ci după o suferință prelungită, de intensitate deosebită, determinată de arsurile corporale. În opinia instanței, întrebuințând o astfel metodă inumană și inutilă de chinuire a victimei înainte de deces, inculpata a dovedit ferocitate și sadism, de natură a produce un sentiment de oroare.
Pedeapsa
La sfârșitul lunii martie a acestui an, Tribunalul Ilfov a condamnat-o inculpată la pedeapsa de 22 ani de închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de omor calificat asupra unui membru de familie. În baza art. 67 alin. (1) Cod penal, instanța a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b), lit. e) și lit. f) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durată de 5 ani. Judecătorul a mai dispus prelevarea de probe biologice de la inculpată pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.
Inculpata a atacat în zadar sentința Tribunalui Ilfov. La data de 19 iulie 2024, Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul inculpatei, așa că sentința a rămas definitivă.
