Robert Mihăiță Roșu este avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, fondator al firmei de avocatură şi unul dintre coordonatorii departamentului de litigii şi arbitraje interne. Robert Roșu s-a specializat în drept comercial, contencios administrativ, concurenţă, dreptul muncii, proceduri de executare silită și insolvență, proprietate intelectuală, contencios fiscal. De asemenea, el a reprezentat autorităţi ale statului şi investitori străini în arbitraje comerciale interne (proceduri arbitrale ad-hoc şi arbitraj instituţionalizat).
Robert Roșu a fost condamnat în decembrie 2020 de judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Alina Ioana Ilie de la Înalta Curte de Casație și Jusție la pedeapsa de 5 (cinci) ani de închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”, decizia provocând ample proteste ale unor colegi ai acestuia. El fusese acuzat de procurorii Cornel David Deca și Monica Munteanu de la DNA Brașov că „a întocmit un raportului de „due diligence”, că a formulat notificări, memorii și că a participat la ședințele consiliului de administrație ale unui institut, precum și că ar fi influențat opinia unui consilier juridic din cadrul unei instituții care deținea terenurile ce făceau obiectul unei cereri de restituire”.
Aproape un an mai târziu, în noiembrie 2021, tot Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-un complet format din judecătorii Rodica Cosma, Laura Soane și Ștefan Pistol, a admis recursul în casaţie declarat de avocat, care a fost achitat de infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat și de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, dispunând punerea de îndată în libertate a acestuia. Judecătorii au constatat că „actele exercitate de Robert Roșu în calitatea sa de avocat, se circumscriu, esenţialmente, activităţilor pe care le desfăşoară orice avocat în exercitarea atribuţiilor conferite de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat, respectiv Codul deontologic”.
Pe latură civilă, avocatul Robert Roșu s-a adresat ulterior judecătorilor, solicitând să-i acorde daune materiale și morale consistente pentru suferințele sale. Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 20.05.2022, reclamantul Roșu Robert Mihăiță, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor şi Direcţia Naţională Anticorupţie, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:
- obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice:
– la plata sumei de 500.000 lei reprezentând daune morale pentru privarea nelegală de libertate prin arest preventiv şi arest la domiciliu în perioada 9.12.2015 – 11.03.2016;
– la plata sumei de 5.000.000 lei reprezentând daune morale pentru privarea nelegală de libertate la penitenciarele Rahova şi Jilava în perioada 17.12.2020 – 23.11.2021 şi la plata dobânzii legale aferente sumelor acordate, de ladata formulării cererii de chemare în judecată şi până la data plăţii integrale a acestora;
- obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi, în subsidiar, obligarea pârâtei Direcţia Naţională Anticorupţie şi a pârâtului Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata sumei de 2.282.952 lei reprezentând daune materiale constând în cheltuieli cu avocaţi, transport şi cazare şi onorarii pentru experţi judiciari şi expertiza pe perioada procesului penal precum şi la plata dobânzii legale aferente sumelor acordate, de la data formulării cererii de chemare în judecată şi până la data plăţii integrale a acestora;
- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În decembrie 2022, Tribunalul București a decis să oblige pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata către reclamantul Roșu Robert Mihăiță a sumei de 1.000.000 lei, daune morale, a sumei de 2.282.952 lei, daune materiale, precum şi a dobânzii legale aferente acestor sume, de la data formulării cererii de chemare în judecată, până la data plăţii efective. Soluția a fost confirmată apoi de Curtea de Apel București, dar, după ce Statul Român a formulat recurs, dosarul a ajuns la ÎCCJ, care a admis recursul și a trimis cauza din nou Curții de Apel București. Zilele trecute, un complet al Secției a IV-a Civilă a Curții de Apel București a pronunțat următoarea soluție:
- Solutia pe scurt: Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelantul pârât Statul Român prin MFP şi apelantul Parchet ICCJ – DNA. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la C.A.B. – Sectia a IV-a Civilă. Pronuntată în şedintă publică, azi 06.06.2025.
