Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică (FTE) a fost o taxă impusă producătorilor și traderilor de energie în România, destinată impozitării veniturilor suplimentare (windfall tax) în perioada de criză energetică (începând cu 2021-2022). Introdusă prin Legea 259/2021 și ulterior modificată, legislația a fost marcată de neclarități, inclusiv interpretări privind contractele de hedging și rolurile duale (producător/furnizor). Ziarul Financiar remarca în 2023 că legislația continuă să conţină unele neclarităţi şi să creeze, astfel, provocări atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Ca urmare, controalele tematice, verificările documentare şi inspecţiile fiscale derulate în acest an pentru stabilirea şi modalitatea de calcul a contribuţiei nu au adus un plus de claritate, ci au presupus de multe ori o abordare extrem de formală în interpretarea şi aplicarea textului legii, fără o înţelegere aprofundată a complexităţii activităţii jucătorilor din domeniu şi a cadrului extrem de reglementat cu privire la modul de desfăşurare a unor operaţiuni specifice acestor jucători. Spre exemplu, inspectorii Antifraudă aflați în control la compania de petrol și gaze OMV Petrom au stabilit o sumă suplimentară de plată de 581,7 milioane lei (117,5 milioane euro la cursul de atunci), ce viza obligațiile suplimentare declarate în contul contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, potrivit publicației Profit.ro.
La sfârșitul anului 2024, Curtea Constituțională a României („CCR”) a adoptat Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024, prin care a admis excepția de neconstituționalitate, ridicată de cinci mari producători de energie, reprezentați de casa de avocatură Adesman & Asociații, privind dispozițiile art. 15 și ale Anexei nr. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2022, modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 119/2022 și prin Legea nr. 357/2022. Decizia obținută de Adesman & Asociații anihila astfel o povară fiscală de 100% și a deschis calea recuperării sumelor achitate nelegal de producătorii de energie.
În acest sens a acționat și producătorul Societatea Națională Nuclearoelectrica SA, care a dat în judecată Ministerul Finanțelor și ANAF, revendicând suma de 18.041.598 lei reprezentând contribuție suplimentară la Fondul de Tranziție Energetică pentru perioada 01.09.2022-15.12.2022 şi suma de 1.129.901 lei reprezentând obligații fiscale accesorii (dobânzi si penalități) aferente obligației fiscale principale de 18.041.598 lei. La data de 18 februarie 2026, un complet de judecători de la Secția de contencios administrative și fiscal a Curții de Apel București a pronunțat următoarea soluție, care nu este încă definitivă:
- Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității şi prematurităţii capetelor 3 şi 4 din cererea conexă (dosar nr. 3455/2/2024), precum şi excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor pe capetele din cererea conexă privind anularea deciziei de impunere nr. 4125/23.11.2023 și restituirea sumei achitate, precum și a dobânzii aferente. Admite cererile conexe (dos nr. 3063/2/2024 şi dos. nr. 3455/2/2024). Anulează deciziile de soluționare a contestațiilor nr.516/12.02.2024 şi nr.1581/26.04.2024, Decizia de impunere nr. A-DAF 17862/17.10.2023 (privind obligații fiscale principale în cuantum de 18.041.598 lei reprezentând contribuție suplimentară la Fondul de Tranziție Energetică pentru perioada 01.09.2022-15.12.2022) şi în parte Decizia nr. 4125/23.11.2023 pentru suma de 1.129.901 lei reprezentând obligațiile fiscale accesorii (dobânzi si penalități) aferente obligației fiscale principale de 18.041.598 lei. Obligă pârâții să restituie reclamantei sumele de: 18.041.598 lei şi 1.129.901 lei. Obliga pârâții la plata către reclamantă a dobânzii fiscale aferente sumelor restituite, astfel: pentru suma de 18.041.598 lei, dobânda fiscală se va calcula începând cu data de 17.11.2023 şi până la data pla?ii efective, iar pentru suma de 1.129.901 lei, dobânda fiscală se va calcula începând cu data de 19.12.2023 şi până la data plății efective. Obliga pârâții la plata către reclamantă a sumei de 750 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru). Cu recurs în 15 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi 18.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
De remarcat faptul că Nuclearoelectrica SA nu este prima mare companie producătoare de energie care a dat în judecată Statul Român și a obținut despăgubiri pe acest tip de revendicare. Despre un alt caz, Justnews a relatat aici.
