În primăvara anului 2022, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului București, rechizitoriul emis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la inculpata XXX, trimisă în judecată pentru comiterea, în concurs, a infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 244 alin. 1, 2 C.p. rap. la art. 256 ind. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. (256 de acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. (256 de acte materiale).
În rechizitoriu, s-a arătat că, la data de 25.6.2019, numitul xxx, în calitate reprezentant legal al societăților SC SONMEZ IMPEX SRL și SC SONMEZ Markt 5 IMP. SRL, s-a prezentat la sediul Libra Bank, unde cele două societăți aveau conturi deschise, pentru a retrage o sumă de bani din contul celei de-a doua societăți. Cu această ocazie a solicitat și un extras de cont, iar din analiza acestuia a constatat că din conturile societății au fost făcute mai multe plăți, cu sume mari, către o firmă, despre care acesta nu știa. După ce a discutat cu contabila sa, inculpata XXX, despre aceste plăți, aceasta i-a răspuns că probabil este vorba de o eroare, întrucît societatea nu are cont deschis la acea sucursală, iar a doua zi i-a prezentat patronului alte extrase de cont, în alt format, în care acele plăți apăreau ca fiind făcute către trezorerie. Administratorului firmei i s-a părut că ceva nu este în regulă, avînd în vedere formatul diferit al extraselor de cont furnizate de bancă, comparativ cu cele puse la dispoziție de contabilă. În continuare, acesta a apelat la o cunoștință care a lucrat în domeniul bancar și s-a deplasat cu aceasta la sucursala bancară, unde li s-a spus că extrasele de cont prezentate sunt false. Ulterior, acesta a solicitat extrasele de cont ale celor două societăți de la bancă și a anulat delegația prin care o împuternicise pe contabilă să ridice extrase de cont de la ghișeu, să depună și să ridice documente și recipise.
Cu ocazia verificărilor, administratorul a mai constatat că i-a fost falsificată semnătura pe ordinele de plată în baza cărora s-au făcut transferurile de bani respective. În urma verificărilor efectuate, a observat că din contul unei firme au fost efectuate transferuri în cuantum de aproximativ 2.422.166 de lei, iar din contul celeilalte au fost transferați 859.516 lei. De-a lungul timpului, contabila îi motiva administratorului mereu că taxele și impozitele au devenit din ce în ce mai mari, prezentîndu-i extrase de cont despre care ulterior a aflat că sunt falsificate.
Prin cele 256 de ordine de plată care au fost apoi prezentate la unităţi bancare, inculpata a reușit astfel să transfere suma totală de 3.440.545,82 lei din conturile bancare societăților SC SONMEZ IMPEX SRL și SC SONMEZ Markt 5 IMP. SRL în contul bancar al unei firme, controlate de soțul său. Situația de fapt descrisă și implicit, acuzația penală bazată pe aceasta, este demonstrată cu prisosință de declarațiile martorilor audiați în cauză, inclusiv în fața instanței, de explicațiile și lămuririle date în aceeași fază procesuală de către reprezentantul legal al societăților păgubite, precum și de raportul de expertiză contabilă judiciară și completările la acesta. Pentru aceste motive, instanța de judecată a decis, la data de 6 mai 2025, să o condamne pe inculpată la pedeapsa închisorii în cuantum de 4 ani, pentru săvîrşirea în formă continuată a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave [256 de acte materiale în perioada 26.3.2012 – 24.6.2019]. În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit la data de 23.6.2024. În consecință, pentru această fapta, instanța a pronunțat încetarea procesului penal, în condițiile art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. În baza art. 1382 C.civ. instanța a mai obligat inculpata să plătească părţilor civile prejudiciul în cuantum de 2.507.224,75 lei și respectiv de 893.321,07 lei, precum și suma de 13.178 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Inculpata a atacat sentința cu apel. Zilele trecute, Curtea de Apel București a hotărât să reducă pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave la de la 4 la 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatei, pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare, pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b, f şi g Cod penal, respectiv interzice exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, respectiv dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (de a desfăşura activităţi de contabilitate) pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate. Decizia judecătorilor este definitivă.
Recent, Justnews a relatat că o femeie care a țepuit 10 instituții de credit cu circa 3 milioane de euro a fost condamnată doar la 3 ani de închisoare cu suspendare, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției. Mai multe informații, aici.
