O femeie care a țepuit 10 instituții de credit cu circa 3 milioane de euro, condamnată doar la 3 ani de închisoare cu suspendare, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției

Exclusivitate

La data de 06.10.2025, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secția I Penală, sesizarea privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate şi inculpata XXX, cercetată, în dosarul penal nr. 150/19/P/2024, pentru săvârșirea infracțiunilor de  constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și uz de fals în formă continuată. În fapt, s-a reţinut, în cuprinsul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în esență, că, în perioada decembrie 2020 – octombrie 2024, inculpata XXX, împreună cu alte persoane, a constituit un grup infracțional organizat pe care l-a coordonat și condus în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, constând în obținerea în mod fraudulos de finanțări bancare, în numele societăților comerciale controlate de aceasta personal sau prin interpuși, prin falsificarea balanțelor de verificare, a bilanțurilor și altor documente ale societăților comerciale.

În cuprinsul acordului s-a menționat faptul că inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor, a fost de acord cu încadrarea juridică a acestora, a consimțit la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției și și-a dat acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. În consecință, prin acordul de recunoaștere a vinovăției s-au stabilit în sarcina inculpatei pedepse cu închisoarea, pentru fiecare dintre infracțiunile reținută în sarcina sa, propunându-se aplicarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare. Totodată, s-a convenit asupra aplicării unor pedepse complementare și accesorii. De asemenea, s-a convenit asupra modalității de executare a pedepsei – suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, asupra obligațiilor ce urmează a fi impuse inculpatei pe durata termenului de supraveghere a suspendării executării pedepsei și asupra obligării inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală, în cuantum de 10000 lei.

Analizând temeinicia modalității de individualizare a pedepselor a căror stabilire și aplicare s-a propus prin acordul de recunoaștere a vinovăției, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 74 C. pen. și la dispozițiile art. 36 alin. 1 C. pen., referitoare la tratamentul sancționator al infracțiunii continuate, tribunalul reține, însă, că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpată este nejustificat de blândă, atât sub aspectul cuantumului pedepselor convenite cu privire la fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatei, cât și sub aspectul modalității de executare a pedepsei rezultante. Astfel, activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatei este foarte amplă, desfășurată pe o perioadă de timp semnificativă (decembrie 2020 – octombrie 2024) și s-a concretizat în constituirea de către inculpată, împreună cu alți trei inculpați, a unui grup infracțional pe care l-a coordonat și l-a condus, în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, constând în obținerea în mod fraudulos de finanțări bancare, în numele societăților comerciale controlate de aceasta personal sau prin interpuși, prin falsificarea balanțelor de verificare, a bilanțurilor și altor documente ale societăților. În realizarea scopului grupului infracțional, în aceeași perioadă, inculpata, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a obținut și a încercat să obțină finanțări bancare, în mod fraudulos, în numele societăților comerciale controlate personal sau prin interpuși, cu ajutorul unor false balanțe de verificare, bilanțuri și alte documente financiare ale societăților și prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase care au vizat punctele de lucru ale societăților, activitatea comercială, datele financiare, beneficiarii reali, ș.a.; inculpata a folosit, în vederea obținerii de finanțări bancare, direct sau prin interpuși, un număr de 81 înscrisuri oficiale falsificate (bilanțuri, declarații fiscale D101 și recipise de încărcare) și 348 înscrisuri sub semnătură privată falsificate (balanțe de verificare, balanțe furnizori, balanțe clienți, situații clienți, situații stocuri, situații furnizori, lista de inventar, facturi, ș.a.). Actele materiale de înșelăciune au fost săvârșite în dauna a zece părți civile (unități bancare), iar prejudiciul total cauzat prin faptele inculpatei este de 15.888.757,08 lei, prejudiciu neacoperit până la acest moment.

În aceste condiții, tribunalul reține că circumstanțele personale favorabile ale inculpatei și contribuția acesteia la tragerea la răspundere a altor persoane implicate în activitatea infracțională cercetată în cauză nu sunt elemente suficiente în raport de care se poată aprecia că scopul sancțiunii penale ar putea fi atins prin stabilirea unor pedepse situate în prima jumătate a intervalului dintre minimul special și maximul special rezultat din aplicarea dispozițiilor art. 480 alin. 4 C. proc. pen. Totodată, nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de 4 ani, nu constituie o modalitate de executare aptă să asigure atingerea scopului preventiv și educativ al pedepsei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 485 alin. 1 lit. b teza finală C. proc. pen., raportat la art. 480 – 482 C. proc. pen., tribunalul a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în data de 30.09.2025 și, în consecință, va trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpată. La data de 9 aprilie 2026, Curtea de Apel București a apreciat însă că acordul de recunoaștere a vinovăției, încheiat între  DIICOT şi inculpată, respectă prevederile legale prevăzute de art. 484 Cod procedură penală raportat la art. 482, art. 483 Cod procedură penală şi, prin urmare, acesta este fondat, urmând a fi admis. Instanța a lăsat însă nesoluţionată acţiunea civilă. Decizia judecătorilor Curții de Apel București este definitivă.

spot_img

Articole recente

24 aprilie, Ziua Porților deschise la sediul Curții Militare de Apel București, cu ocazia Zilei Justiției Militare

În fiecare an, pe data de 25 aprilie este marcată Ziua Justiţiei Militare, eveniment simbolic pentru judecătorii militari și...

Mai multe articole din aceeași categorie