Theodor-Cătălin Nicolescu este un fost deputat român, ales în legislatura 2012-2016 pe listele Partidului Național Liberal. El a demisionat la 12 mai 2015, după ce a fost trimis în judecată de DNA în dosarul ANRP1, pentru abuz în serviciu și luare de mită în formă continuată, fiind acuzat că ar fi acordat despăgubiri ilegale în perioada în care deținea funcția de vicepreședinte la ANRP. El a fost condamnat definitiv, prin decizia penală nr. 301 din 08.10.2019 luată de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 8 ani închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei închisorii, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție publică. Instanța a mai dispus tot atunci confiscarea de la Nicolescu Theodor-Cătălin a sumei de 6.200.000 lei.
Nicolescu a fost achitat însă pentru fapta de abuz în serviciu, așa cum au fost achitați și alți acuzați, între care fostul șef al ANI, Horia Georgescu, foștii vicepreședinți ai ANRP , Virgil Baciu, Ingrid Mocanu și Mihnea Iuoraș sau fostul deputat UDMR Attila-Gabor Marko. Ei erau membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor și au fost acuzați de procurorii DNA de de supra-evaluarea unor imobile, fapte de corupție prin care au prejudiciat bugetul de stat cu aproape 90 de milioane de euro. Cei 12 inculpați din acest dosar au scăpat de acuzația de abuz în serviciu, după ce înțelesul infracțiunii a fost redefinit de Curtea Constituțională, în sensul că se aplica doar încălcărilor de legi, nu și în cazul încălcărilor de regulamente sau alte acte normative, care nu au valoare de lege.
Eliberat condiționat din pușcărie în martie 2024, fostul deputat liberal a depus un an mai târziu, pe 19 martie 2025, la Tribunalul București, o cerere pentru „reparare prejudicii erori judiciare”, prin care solicită ca Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să-l despăgubească cu 6,2 milioane de lei, adică fix banii pe care i-a luat cu titlu de mită. Suma de 6.200.000 de lei a fost confiscată în conformitate cu dispoziţiile art. 112, alin. 1, lit. e Cod penal coroborat cu art. 289, alin. 3 Cod penal.
Tribunalul București i-a respins cererea în 3 noiembrie 2025. În Hotărârea nr. 1146/2025, consultată de Libertatea, se menționa că având în vedere elementele ce rezultă din decizia penală 301/2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de aplicarea prevederilor art. 96, alin. 3, lit. b din Legea nr. 303/2004, reclamantul trebuie să dovedească faptul că hotărârea este în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză care i-au afectat grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime, vătămări ce nu au putut fi remediate prin exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare. Astfel, tribunalul reţine că interpretarea probelor administrate în cadrul procesului penal, stabilirea prejudiciului şi aplicarea măsurilor de siguranţă sunt atributele judecătorilor care au soluţionat dosarul penal, iar nemulţumirile reclamantului privind modalitatea de interpretare a probelor şi soluţia dată, inclusiv cu privire la măsura de siguranţă, nu pot fi apreciate ca fiind o eroare judiciară. procedura erorii judiciare nu poate fi utilizată ca o cale de atac suplimentară atunci când justiţiabilul este nemulţumit de hotărârea pronunţată, ci ar trebui să rezulte o încălcare flagrantă a legii, ceea ce în speţă nu s-a dovedit, mai ales că reclamantul a formulat toate căile de atac, inclusiv extraordinare, care au fost respinse.
Drept urmare, Tribunalul a notat că nu rezultă o încălcare evidentă a legii şi nici o conduită abuzivă a magistraţilor la soluţionarea cauzei penale, neexistând o situaţie de abatere disciplinară constatată, iar soluţia pronunţată este argumentată din punctul de vedere al probatoriilor administrate în cauză. În consecinţă, Tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 96, alin. 1, lit. b din Legea nr. 303/2004 pentru a se constata existenţa unei erori judiciare, astfel că va respinge acţiunea ca nefondată, se mai arăta în documentul consultat de Libertatea.
Fostul deputat PNL a atacat soluția la instanța superioară, Curtea de Apel București. La al doilea termen de judecată, din 17 aprilie, instanța de apel a soluționat dosarul:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti Sectia a IV-a Civilă sub sanctiunea nulitătii. Pronuntată prin punerea soluției la dispozitia părtilor prin mijlocirea grefei instantei, azi 17.04.2026.
