Nașul fiului lui Liviu Dragnea, eșec în încercarea de a obține ștergerea de pe internet a unui articol publicat de Rise Project

Sorin Paul Stănescu este cel mai important afacerist din domeniul veterinar și unul dintre cei bogați din domeniul agricol. Cele mai importante firme pe care le controlează sunt A&S International 2000, Institutul Pasteur și Farmavet.  Omul de afaceri este nașul de cununie al fiului lui Liviu Dragnea (Ștefan Valentin Dragnea) și al partenerei sale. Detalii, aici. La 27 septembrie 2018, Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Paul Sorin Stănescu, sub acuzația de mituire a fostului primar al Sectorului 6 Cristian Poteraș, care, în 2007, ar fi retrocedat către compania sa (Institutul Pasteur), fără nicio bază legală, un teren de 19 hectare aflat la marginea de vest a Bucureștiului. A doua zi, pe site-ul Rise Project, sub semnătura lui Ionuț Stănescu, apare articolul „Omisiunile DNA din dosarul în care a fost inculpat nașul lui Dragnea“.

6 ani mai tîrziu, prin cererea de chemare în judecată din data de 06.09.2024, înregistrată sub numărul pe rolul Tribunalului București, secția a III-a Civilă, reclamantul Stănescu Paul Sorin, în contradictoriu cu pârâta Asociația Rise Project, solicită instanței următoarele:

1. Să constate săvârșirea de catre pârâta Asociatia Rise Project a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii reclamantului, reprezentata de refuzul paratei de a elimina de pe site-ul web www.riseproject.ro a articolului intitulat „Omisiunile DNA din dosarul in care a fost inculpat nasul lui Dragnea“ publicat la data de 28.09.2018, respectiv de mentinere pe site a articolului de presa si, pe cale de consecinta, sa oblige parata Asociatia Rise Project la plata sumei de 100.000 euro, reprezentand daune morale pentru atingerea adusa reputatiei reclamantului, precum si pentru prejudiciile de imagine aduse acestuia;
2. Să oblige parata Asociatia Rise Project: (i) în principal, la stergerea in integralitate a articolului de presa intitulat „Omisiunile DNA din dosarul in care a fost inculpat nasul lui Dragnea“, publicat la data de 28.09.2018 pe site-ul web www.riseproject.ro, (ii) in subsidiar, la stergerea mentiunilor (paragrafelor) din cuprinsul articolului de presa intitulat „Omisiunile DNA din dosarul in care a fost inculpat nasul lui Dragnea“ care fac referire la persoana reclamantului, publicat la data de 28.09.2018 pe site-ul web www.riseproject.ro,
3. Să oblige parata sa se abtină, pentru viitor, de la postarea pe site-ul web www.riseprojecț.ro de materiale denigratoare cu privire la persoana reclamantului cu continut similar a articolului intitulat „Omisiunile DNA din dosarul in care a fost inculpat nașul lui Dragnea”.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța observă că reclamantul nu a criticat publicarea iniţială a articolului în cauză, iar în prezent consideră că menţinerea articolului pe pagina de internet administrată de pârâtă îi aduce un prejudiciu, raportat la circumstanţele noi intervenite, respectiv soluţia de clasare dispusă cu privire la faptele de natură penală (la care articolul criticat face referire), prin ordonanţa emisă de DNA la data de 12.01.2023, menţinută prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti din data de 17.05.2023. Dat fiind că cererea de faţă nu se referă la publicarea iniţială a articolului, deci la momentul 28.09.2018, ci mai degrabă la păstrarea unui articol accesibil publicului, în special în arhivele presei, având în vedere timpul scurs de la publicare, legalitatea acestuia trebuie evaluată în baza unei noi analize, care să vizeze punerea în echilibru a intereselor concurente protejate de drepturile fundamentale existente la momentul solicitării de ștergere a articolului. Dat fiind că pârâta a respectat condiţiile relevante la momentul publicării inițiale, aspect apreciat ca atare chiar de reclamant, aşteptarea pârâtei de a nu fi nevoită să revizuiască articolul în baza unor informaţii noi la care nu a avut acces poate fi apreciată ca fiind legitimă. Aşadar, interesele reclamantului trebuie să fie puse în balanță cu interesele presei și ale publicului larg în ceea ce privește accesibilitatea continuă a unui articol inițial legal, având în vedere circumstanțele schimbate ulterior publicării articolului.

În cauza de faţă, reclamantul nu a indicat consecințele deosebit de grave pe care le-ar putea suferi în prezent prin păstrarea în arhivele pârâtei a articolului de presă inițial publicat legal, referirile sale având caracter generic. La o căutare în motorul de căutare Google, după numele şi prenumele reclamantului, articolul supus analizei nu apare în primele 10 pagini verificate de instanţă, astfel că impactul articolului asupra dreptului la reputaţie al reclamantului este mult diminuat. Căutarea relevă însă interesul crescut al publicului faţă de activitatea reclamantului, prin prisma funcţiilor politice deţinute. Mai reţine tribunalul că nu a trecut o perioadă suficient de mare care să reducă interesul public asupra subiectului dezbătut. În plus, şi soluţia pronunţată în cauză contribuie la o dezbatere de actualitate pentru societatea românească, interesul publicului fiind unul contemporan. Punând în balanţă toate circumstanţele de fapt redate, tribunalul reţine că nu i se poate solicita pârâtei ştergerea articolului, ca şi cum acesta nu ar fi existat niciodată. Tribunalul are în vedere argumentele Curţii Europene, care a arătat că nu este rolul instanţei de judecată să rescrie succesiunea evenimentelor trecute, prin eliminarea articolului din domeniul public, fiind relevant şi interesul legitim al publicului pentru accesul la arhivele digitale, protejat de art. 10 din Convenţie. Tribunalul reţine că este preferabilă actualizarea informaţiilor articolului în cauză, prin raportare la circumstanţele noi intervenite, ceea ce ar trebui să reflecte că modificările aduse articolului, iniţial veridice şi publicate în mod legal, nu mai sunt de actualitate, deoarece acuzaţiile aduse de DNA reclamantului au fost infirmate la un moment ulterior. În contextul de faţă, limitarea libertăţii de exprimare, prin ştergerea articolului de presă, în favoarea dreptului la reputaţie al reclamantului, ar fi disproporţionată în temeiul art. 10 din Convenţie. Neputându-se reţine existenţa faptei ilicite, tribunalul nu va mai analiza celelalte condiţii ale răspunderii civile delictuale. Pentru motivele expuse, instanța a hotărât să respingă cererea, ca neîntemeiată.

Sorin Paul Stănescu nu a abandonat disputa și a atacat sentința la instanța superioară. La începutul acestei luni, Curtea de Apel București a soluționat cauza:

• Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant, ca nefondat. Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă. Înlătură considerentul cuprins la pagina 16, paragraful 3 prima teză potrivit cu care „Reclamantul este politician” din sentinţa civilă apelată şi îl înlocuieşte cu propriul considerent în sensul că „Reclamantul este persoană publică”. Obligă apelantul-reclamant la plata către apelanta-pârâtă a cheltuielilor de judecată în sumă de 10.000 lei, cu aplicarea art. 453 alin. 2 C.proc.civ. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 03.04.2026.