Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică (FTE) a fost o taxă impusă producătorilor și traderilor de energie în România, destinată impozitării veniturilor suplimentare (windfall tax) în perioada de criză energetică (începând cu 2021-2022). Introdusă prin Legea 259/2021 și ulterior modificată, legislația a fost marcată de neclarități, inclusiv interpretări privind contractele de hedging și rolurile duale (producător/furnizor). Ziarul Financiar remarca în 2023 că legislația continuă să conţină unele neclarităţi şi să creeze, astfel, provocări atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Ca urmare, controalele tematice, verificările documentare şi inspecţiile fiscale derulate în acest an pentru stabilirea şi modalitatea de calcul a contribuţiei nu au adus un plus de claritate, ci au presupus de multe ori o abordare extrem de formală în interpretarea şi aplicarea textului legii, fără o înţelegere aprofundată a complexităţii activităţii jucătorilor din domeniu şi a cadrului extrem de reglementat cu privire la modul de desfăşurare a unor operaţiuni specifice acestor jucători. Spre exemplu, inspectorii Antifraudă aflați în control la compania de petrol și gaze OMV Petrom au stabilit o sumă suplimentară de plată de 581,7 milioane lei (117,5 milioane euro la cursul de atunci), ce viza obligațiile suplimentare declarate în contul contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, potrivit publicației Profit.ro.
La sfârșitul anului 2024, Curtea Constituțională a României („CCR”) a adoptat Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024, prin care a admis excepția de neconstituționalitate, ridicată de cinci mari producători de energie, reprezentați de casa de avocatură Adesman & Asociații, privind dispozițiile art. 15 și ale Anexei nr. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2022, modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 119/2022 și prin Legea nr. 357/2022. Decizia obținută de Adesman & Asociații anihilează o povară fiscală de 100% și a deschis calea recuperării sumelor achitate nelegal de producătorii de energie.
În acest sens a acționat și producătorul OMV Petrom care, în septembrie 2025, a dat în judecată mai multe instituții ale Statul Român, revendicând suma de 141.609.925 lei, reprezentând despăgubiri constând în diferenţa dintre contribuţia achitată de reclamantă și reglementată de art. 15 şi Anexa 6 din OUG 27/2022, astfel cum aceste prevederi au fost modificate prin OUG nr. 119/2022 şi contribuţia reglementată de art. 2 din OUG 33/2025. Doar de două termene de judecată au avut nevoie magistrații Curții de Apel București pentru a pronunța următoarea soluție, care nu este încă definitivă:
- Solutia pe scurt: Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Respinge acţiunea formulată împotriva pârâţilor Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei invocată de pârâtul Guvernul României, ca nefondată. Admite, în parte, acţiunea. Obligă pârâtul Guvernul României la plata către reclamantă a sumei de 141.609.925 lei reprezentând despăgubiri constând în diferenţa dintre contribuţia achitată de reclamantă, în perioada 01.09.2022 -15.12.2022, la Fondul de Tranziţie Energetică, contribuţie reglementată de art. 15 şi Anexa 6 din OUG 27/2022, astfel cum aceste prevederi au fost modificate prin OUG nr. 119/2022, şi contribuţia reglementată de art. 2 din OUG 33/2025, suma urmând a fi actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare calculată de la data plăţii sau altui mod de stingere a fiecărei contribuţii la Fondul de Tranziţie Energetică şi până la data plăţii efective de către pârât a despăgubirii. Respinge, în rest, acţiunea, ca nefondată. Admite, în parte, cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată. Obligă pârâtul Guvernul României la plata către reclamantă a sumei de 35.300 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată azi, 13.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
