Oleg Danovski (născut la 9 februarie 1917, în Voznesensk, în regiunea ucraineană Mîkolaiiv – decedat la 21 octombrie 1996, la Constanța, România) a fost un dansator și coregraf român, întemeietorul școlii românești de balet modern, fondatorul și directorul primului teatru de balet din România, instituție care din 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleșu îi poartă numele – Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța. Cel care avea să fie supranumit „Sfinxul Slav”, a apărut pe mari scene ale lumii, precum Teatrul Bolșoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese și recunoaștere fără precedent în străinătate. În 1978, în drum spre Varna, unde urma să jurizeze un festival internațional de balet, a făcut un popas la Constanța, unde s-a întâlnit cu directorul Teatrului de revistă „Fantasio”, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Cu acel prilej, Oleg Danovski l-a convins să înființeze o secție de balet a Teatrului Fantasio – „Ansamblul de balet clasic și contemporan”, inițial constituit din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj, primul spectacol montat fiind Chopiniana. La Constanța, Oleg Danovski a montat apoi trilogia ceaikovskiană: Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Mai multe informații, pe wikipedia.org.
Nemulțumirile fiului marelui maestru
În 2021, ziarul Adevărul informa că Oleg Danovski jr., fiul marelui maestru de balet, a anunțat că doreşte retragerea numelui din titulatura Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Constanţa. În acest sens, a adresat și un memoriu ministrului Culturii, la care nu a primit niciun răspuns oficial. În documentul transmis Ministerului Culturii, Oleg Danovski jr a înșirat principalele motive care l-au determinat să facă acest demers. Mai întâi, fiul maestrului a menționat seria de de scandaluri repetate de la Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Constanţa (TNOB), în care, de pildă, un coregraf era acuzat că a lovit un balerin sau că avea un comportament abuziv faţă de alţi solişti, scandaluri care au adus un prejudiciu imens numelui Oleg Danovski pe care, fiul maestrului, şi nu numai, îl consideră a fi un adevărat brand, pe care are obligaţia morală de a-l apăra. De asemenea, fiul maestrului susţinea că, de mai bine de un deceniu, în instituţia care poartă numele părintelui său nu se mai pune în scenă niciun spectacol al maestrului. În momentul în care el a fost de acord ca instituţia să pună pe frontispiciu numele „Oleg Danovski” se jucau două piese, iar alte două erau în pregătire. În plus, clădirea teatrului se află într-o avansată stare de degradare, rezultată din proasta gospodărire al instituţiei, iar Ministerul Culturii, de care depindea instituţia, nu a luat nici o măsură pentru a-l întreţine, de ani de zile.
Pretențiile lui Oleg Danovski Jr
Acesta a fost contextul în care, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secţia a IV-a Civila la data de 09.02.2022, Oleg Danovski, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, a solicitat următoarele:
- 1.să se constatate notorietatea semnului distinctiv reprezentat de numele OLEG DANOVSKI ce a aparţinut tatălui său, precum si calitatea de marcă notorie a acestei denumiri;
- 2.să se constate notorietatea semnului distinctiv reprezentat de numele OLEG DANOVSKI, marca notorie, atât in calitatea de moştenitor al drepturilor de autor si ale drepturilor conexe ale tatălui sau, cat si cu titlu personal;
- 3.să fie obligați pârâţii sa înceteze utilizarea acestei mărci notorii in mesajele oficiale, in corespondenta scrisă, precum și să îndepărteze această denumire de pe frontispiciul Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa;
- 4.să fie obligați pârâţii la a publicarea, pe cheltuiala proprie, a hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunţată in prezenta cauză precum si la a publica, într-un ziar de mare tiraj si on-line, scuze publice pentru folosirea, fara drept, a numelui meu Oleg Danovski, marcă notorie;
- 5.să fie obligați pârâţii la plata de daune pentru utilizarea, fara drept, a mărcii notorii, incepand cu anul 2008 – până la data îndeplinirii obligaţiilor enunţate in petitul 3 al prezentei acţiuni, daune pe care le evalueaza la suma de 300.000 lei;
- 6.să fie obligați pârâţii sa achite daune pentru prejudiciul de imagine creat numelui OLEG DANOVSKI utilizat in mod neadecvat de către pârâţi, daune pe care le evaluează la suma de 200.000 lei.
Ce au stabilit judecătorii
În mai 2023, instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată. În motivarea sentinței, consemnată de rejust.ro, judecătorul a arătat că notorietatea artiştilor, reputaţia şi renumele acestora nu echivalează cu numele ca marcă în sensul Legii 84/1998. În limbaj curent, referinţa la nume ca marcă vizează renumele şi aprecierea de care se bucură o persoană, aspecte necontestate în cauză nici pentru Oleg Danovski jr, şi nici pentru Oleg Danovski sr. În schimb, pentru ca un nume să reprezinte o marcă în sens juridic, acesta trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, potrivit art. 2 din Legea 84/1998 (forma în vigoare la data înregistrării acțiunii). Tribunalul constată că înscrisurile depuse la dosar nu dovedesc că semnul reprezentat de numele Oleg Danovski a fost folosit de partea reclamantă sau de autorul acesteia cu titlu de marcă. Probatoriul administrat indică faptul că semnul a fost folosit de instituţiile care au organizat spectacolele (respectiv concursurile). Instanța reține lipsa unui minim probatoriu referitor la aspectul cantitativ al serviciilor oferite sub semnul Oleg Danovski și la aria geografică din România în care este cunoscut semnul în perioada 2008 – 2022.
Considerentele de mai sus conduc la concluzia caracterului nefondat al capetelor de cerere 1 și 2 privind constatarea notorietății semnului reprezentat de numele Oleg Danovski, în principal pentru că semnul nu a fost utilizat ca marcă nici de către Oleg Danovski jr. şi nici de către tatăl acestuia. Cu toate acestea, chiar și în ipoteza contrară, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 3 lit. d) din Legea 84/1998 și nici cele stabilite de Regulamentul de aplicare a legii, pentru a se reține notorietatea mărcii. Întrucât semnul nu deține notorietate, partea reclamantă nu se poate prevala de o marcă și, drept urmare, nu există temei pentru a obliga partea adversă la acoperirea prejudiciului solicitat pentru folosirea neautorizată, la publicarea hotărârii, inclusiv prezentarea de scuze publice și nici la plata de daune pentru utilizarea numelui în mod neadecvat (capetele de cerere 3 – 6), solicitări subsidiare primelor două capete de cerere. Prin acţiune, reclamantul abordează şi o altă linie de argumentare a solicitării sale de obligare a pârâţilor la a îndepărtarea denumirii Oleg Danovski de pe frontispiciul Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Constanţa, respectiv cea conform căreia autorul părţii reclamante nu şi-a dat acordul pentru ca respectivul teatru să îi poarte numele, acordul fiind dat exclusiv pentru Teatrul Naţional de Balet. Instanţa reţine că acest motiv vizează legalitatea actului administrativ prin care s-a înfiinţat instituţia pârâtă cu denumirea autorului părţii reclamante (Hotărârea Consiliului Județean Constanța nr. 151/2006) şi că, întrucât actul nu a fost anulat în procedura reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, acesta produce efecte juridice, argumentul urmând a fi înlăturat.
Oleg Danovski Jr a atacat în zadar sentința cu apel, căci, la 16 aprilie 2025, acesta a fost respins de Curtea de Apel București. Fiul mrelui maestru nu a renunțat la luptă și a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La data de 12 mai 2026, un complet de judecată de la Secția I Civilă a instanței supreme a soluționat definitiv litigiul:
- Detalii soluţie: Decizia nr. 834: Respinge excepţia nulităţii recursului. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Danovski Oleg împotriva deciziei civile nr. 409 din data de 16 aprilie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă. Obligă pe recurentul-reclamant Danovski Oleg la plata sumei de 7260 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatului – pârât Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”. Definitivă.
