La începutul acestui an, inspectorii de integritate au constatat abateri de la regimul juridic al incompatibilităților în cazul d-nei Stăncioiu Gabriela Doina, consilier superior în cadrul Ministerului Finanțelor Publice – Compartimentul de programare bugetară a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar. Astfel, în perioada 01.07.2023 – 01.07.2024, Stăncioiu Gabriela Doina a exercitat funcția de consilier superior în cadrul Ministerului Finanțelor Publice – Compartimentul de programare bugetară a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar și a deținut funcția de președinte al Organizației de Femei din cadrul unui partid politic (la alegerile parlamentare din 2024, angajata Ministerului Finanțelor a fost membru în BEJ Ilfov din partea Alianței Politice România Socialistă, formată din Partidul Social Democrat al Muncitorilor Partidul Socialist Român și Partidul Comunist Român – Secolul XXI). Potrivit inspectorilor de integritate, Stăncioiu Gabriela Doina ar fi încălcat astfel articolul 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 coroborat cu art. 460 din O.U.G nr. 57/2019, ce stipulează că funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.
În februarie 2026, Stăncioiu Gabriela Doina a atacat în instanța de contencios administrativ raportul de de evaluare nr. 1115/G/II /20.01.2026 al ANI, cerând anularea acestuia. În 19 mai 2026, Curtea de Apel București a decis să suspende judecata până la soluţionarea cauzei C-669/25 aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene având ca obiect cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Iaşi prin Încheierea din data de 15.04.2025 pronunţată în dosarul nr. 582/45/2022*. Este vorba de dosarul de integritate care îl viza în 2022 pe Ioan Vezeteu, pe atunci primar interimar al localității vasluiene Pogana. În urmă cu 1 an, Curtea de Apel Iași a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu următoarele întrebări preliminare:
- „1. Principiul proporţionalităţii pedepselor, conţinut de articolul 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislaţii naţionale prin care se aplică, în cazul constatării încălcării regimului juridic al incompatibilităţilor, un regim sancţionator unic (constând în destituirea din funcţia publică şi sancţiunea complementară a interdicţiei de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor Legii 176/2010, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului), fără a da posibilitatea stabilirii unei sancţiuni proporţionale cu abaterea săvârşită?
- În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, prevederile art. 47 şi art.49 din Cartă, trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislaţii naţionale care nu dă posibilitatea instanţei să invalideze (anuleze) actul administrativ prin care autoritatea competentă naţională a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, dar nu a aplicat nicio sancţiune?”.
Potrivit legislației, „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat (…) încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective (…)”. „Persoana (…) față de care s-a constatat (…) starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică (…) pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
