Daniel-Florin Ghiță este un fost kickboxer român, la categoria super grea, care a evoluat în competițiile GLORY International. El a fost ales membru în Camera Deputaților în 2020, în circumscriptia electorala nr.25 ILFOV. Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor parlamentare din 2024, Ghiță a demisionat din PSD, afirmând că a fost „executat politic” de președintele partidului, Marcel Ciolacu, și de secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, „la comanda Elisabetei Lipă”. Ghiță intrase în conflict cu Elisabeta Lipă, vicepreședintă a PSD în materie de sport, susținând că forurile care conduc sportul românesc, de la ANS la COSR și federațiile sportive, funcționează în ilegalitate. Potrivit GSP, fostul deputat PSD a propus scoaterea COSR din Legea Sportului și obligativitatea ca federațiile să excludă din rândul membrilor afiliați cluburile de drept public. La plecarea din rândul social-democraților, fostul deputat a făcut acuzații grave, cum ar fi că foștii lui colegi din PSD ar „fura bani publici de la sportivii României, prin ANS, care sunt incompetenți și fac parte dintr-un sistem corupt”.
Pe de altă parte, Daniel Ghiță a intrat în conflict și cu președintele Federației Române de Kempo, Amatto Zaharia. Conform publicației Prosport.ro, Ghiță a susținut în 2024 că Federația Română de Kempo ar fi primit, din partea Agenției Naționale pentru Sport, cel mai mare buget dintre toate disciplinele ce țin de sportul de contact în România, fără să existe verificări concrete cu privire la utilizarea sumelor în cauză, care s-ar ridica la aproximativ 1,5 milioane de euro. Detalii, aici.
În vara anului 2024, Daniel Ghiță a mers mai departe, cerând dizolvarea Federației Române de Kempo. Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă la data de 17.07.2024, Ghiță Daniel-Florin, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâții Federația Română de Kempo, Agenția Națională pentru Sport și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a Federației Române de Kempo. În motivarea acțiunii, consemnată de rejust.ro, reclamantul a arătat în esență că pârâta Federația Română de Kempo este o federație sportivă națională care, după cum reiese din Actul constitutiv al acesteia, nu respectă prevederile art. 6 (2 și 3) din OG 26/2000, fiind omise date obligatoriu a fi menţionate sub sancțiunea nulității absolute. De asemenea, reclamantul arată că, din actul constitutiv al pârâtei, lipsesc codurile unice de identificare a membrilor, caz sancționat cu nulitatea absolută. În dovedire, a solicitat încuviințare aprobei cu înscrisuri. În data de 30.08.2024, pârâta Agenția Națională pentru Sport a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și pe cale de excepție, a invocat excepția inadmisibilității cererii, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive. Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii, s-a arătat că aceasta era formulată în nume propriu, fără a avea calitate de membru al Federație Române de Kempo sau o altă calitate aflată în legătură cu organizarea și funcționarea acestei federații.
Analizând cererea dedusă judecăţii prin prisma excepţiei lipsei de interes în formularea acesteia, ce urmează a fi examinată cu prioritate, tribunalul a apreciat că aceasta este întemeiată. Potrivit art. 32 alin. 1 lit. d NCPC, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, iar conform art. 33 NCPC, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin interes se înțelege folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă, indiferent de forma concretă de manifestare a acesteia – cerere în justiţie sau apărare de fond ori procedurală. Tribunalul a constatat că prezentul demers judiciar este lipsit de finalitate, din moment ce reclamantul nu este persoană beneficiară sau vătămată de existenţa pârâtei, eventuala admitere a acestei cereri neavând niciun folos practic pentru acesta, argumentele invocate de reclamant în sensul că orice persoană poate să solicite verificarea legalităţii constituirii unei federaţii de interes public, nefiind pertinente, întrucât invocarea nulităţii absolute este la îndemâna unui terţ interesat. Alegaţia că existenţa unei astfel de persoane juridice, nelegal constituite, ar vătăma un interes legitim public, nu dispensează reclamantul de obligaţia de a justifica acel interes personal legitim, direct şi actual în promovarea cererii, nefiind suficientă argumentarea vizând ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, precum accesul la o instanţă independentă şi imparţială, a conchis judecătorul. Pentru toate aceste considerente, la sfârșitul lui aprilie 2025, tribunalul a admis excepţia lipsei de interes şi a respins cererea de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes.
Daniel Ghiță a atacat în zadar sentința la instanța superioară. La data de 13 ianuarie 2025, Curtea de Apel București a decis următoarele:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 13.01.2026.
