La 9 iulie 2025, Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) anunța că primarul Chișinăului, Ion Ceban, primea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, din „considerente de siguranță națională”.
Țoiu versus Ceban
Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a precizat apoi, într-un interviu la postul de radio RFI, că lui Ion Ceban i s-a interzis accesul în România și spațiul Schengen din cauza legăturilor cu Rusia. ,,În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mari de cetățeni care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională, decizia de a nu permite accesul pe teritoriul României are drept efect direct decizia de a nu permite accesul pe teritoriul spațiului Schengen”, a explicat Oana Țoiu.
În replică, Ion Ceban a spus ulterior că ,,acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru, iar ca dovadă a faptului există oameni: politicieni atât în România, cât și în Republica Moldova, în statele UE care nu au neapărat legături complicate dacă este să vorbim în terminologia dumneaei, dar au aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic”.
Adevărul a consemnat faptul că la câteva zile după declarațiile lui Ion Ceban, Oana Țoiu a afirmat că Bucureștiul nu are obligația de a oferi explicații privind interdicția acestuia de a intra în România, întrucât edilul nu este cetățean român. „România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene şi este dreptul nostru de a acorda sau nu acces pe teritoriul nostru (…) Este dreptul României, este dreptul Uniunii Europeane, nu a fost contestat de niciun alt stat membru în acest moment”, a menționat mai târziu ministrul de Externe, Oana Ţoiu, la Antena 3.
Ce bani a cerut Ceban
O lună mai târziu, la 22 septembrie 2025, la Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, a fost depusă, din partea reclamantului Ion Ceban, cererea de chemare în judecată a pârâtei Oana Țoiu, litigiul având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”. Reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 1(un) leu către acesta, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral cauzat, obligarea pârâtului să înceteze orice acte de defaimare la adresa acestuia și obligarea pârâtului să publice pe cheltuiala sa hotărârea judecătorească de admitere a prezentei cereri într-un ziar cu acoperire națională. Prin întâmpinarea din data de 11.11.2025, Oana Țoiu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.
La primul termen de judecată, fixat pentru 4 martie 2026, instanța a analizat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a instanţei. Art. 98 Cod Procedură Civilă prevede regula generală în materia determinării competenţei materiale, şi anume că aceasta se va stabili în funcţie de obiectul cererii arătat în capătul principal, în această speţă fiind vorba de obligarea pârâtei la plata sumei de 1 leu daune morale. Tribunalul observă că reclamantul nu a formulat un capăt de cerere având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, capăt de cerere care să atragă competenţa tribunalului potrivit Deciziei RIL nr. 1/2023 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, întrucât în cauză nu a fost formulat un capăt de cerere distinct în sensul constatării caracterului ilicit al faptei, ci s-au solicitat doar despăgubiri, rezultă că, fiind vorba de o cerere evaluabilă în bani, competenţa se stabileşte în funcţie de dispoziţiile art. 94 alin. 1 lit. k C.pr.civ.
1 leu, prea puțin pentru Tribunal
Valoarea obiectului cererii se stabileşte de către reclamant, care trebuie să indice în cererea de chemare în judecată obiectul acesteia, precum şi valoarea lui. În situaţia dată, reclamantul a apreciat că valoarea obiectului prezentei cereri este de 1(un) leu, reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat prin interviul acordat de pârâtă în data de 17.07.2025. În drept, art. 94 alin. 1 lit. k C.pr.civ. stabileşte în competenţa judecătoriei cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor. Astfel, reţinând că valoarea obiectului cererii este de 1 leu, fiind sub limita de 200.000 lei stabilită de art. 94 pct. 1 lit. k) Cod Procedură Civilă, Tribunalul apreciază ca întemeiată excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti. În consecinţă, având în vedere că valoarea obiectului pricinii este sub 200.000 lei, Tribunalul, constatând că, din punct de vedere material, competenţa aparţine judecătoriei, a admis excepţia necompetenţei materiale şi în consecință va dispune declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1.
