Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins, prin Hotărârea nr. 35 din 21 februarie 2024, solicitarea grupului chinez Huawei pentru utilizarea echipamentelor sale în rețelele 5G din România. Hotărârea a fost întărită prin Decizia nr. 81 din 29 februarie 2024, semnată de premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, prin care se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Huawei Technologies – S.R.L., Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Technologies Co., Ltd. în temeiul Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale.
Cu 3 ani înainte, în 2021, România a adoptat Legea nr. 163/2021 privind securitatea rețelelor 5G, un act normativ menit să limiteze posibilele riscuri de securitate din partea producătorilor IT din China. Legea stipulează că furnizorii de comunicații pot utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil prin decizie a autorităților, pe baza avizului conform al CSAT. Europa Liberă a scris că, înainte, România încheiase cu SUA Memorandumul 5G, iar principalii producători chinezi vizați de legea privind securitatea rețelelor 5G erau Huawei și ZTE, ambii cu ponderi semnificative de echipamente în rețelele operatorilor telecom din România. În luna iunie 2023 și Comisia Europeană estima că furnizorii chinezi de echipamente de telecomunicații, printre care și Huawei, reprezintă un risc pentru securitatea Uniunii Europene.
În replică la actele normative adoptate de România, grupul Huawei a acuzat atunci că ″decizia autorităților de la București nu are la bază nicio evaluare obiectivă și nici nu a fost luată în urma unor constatări concrete″. În aprilie 2024, patru firme din grupul Huawei – Huawei Technologies SRL, Huawei Internațional Co. Limited, Huawei Technologies Hungary Kit și Huawei International Co.Ltd – au contestat în instanța de contencios administrativ decizia 81/29.02.2024, cerând anularea acesteia. În aprilie anul acesta, completul de la Curtea de Apel București, care judecă dosarul, a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR) formulată de reclamant, sesizând Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor legii 163/2021 in ansamblul său, cu titlul particular a dispoziţiilor art 2, art 3, art 4, art 5, art. 6, art. 7, art. 9, art. 10 şi art. 11 din Legea 163/2021.
Ulterior, la termenul de judecată din 1 iulie 2026, instanța a decis să suspende cauza:
- Solutia pe scurt: În baza art. 413 alin.1 indice 1 CPC suspendă judecarea cauzei până la soluţionarea de către CJUE a cauzei C-354/24 Elisa Eesti. Prorogă aprecierea asupra oportunităţii suspendării cauzei în temeiul disp art 413 al 1 CPC generată de sesizarea CCR, până la reluarea judecăţii cauzei. Prorogă examinarea cererii privind suplimentarea probatoriului, inclusiv asupra aspectelor referitoare la tardivitatea formulării cererii de suplimentare a probatoriului în şedinţa din data de 03.06.2026, până la reluarea judecăţii. Cu recurs pe toată durata suspendării. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 01.07.2026.
Cauza C-354/24 (Elisa Eesti) este un litigiu aflat pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), generat de excluderea furnizorilor de echipamente telecom considerați „cu risc ridicat” (ex. Huawei) din rețelele 5G din motive de securitate națională. Compania de telecomunicații Elisa Eesti AS a contestat în instanțele din Estonia deciziile autorităților locale (Consiliul de Securitate Cibernetică), care au interzis utilizarea anumitor echipamente în rețelele 5G. Instanța estonă a cerut CJUE să lămurească dacă legislația europeană permite unui stat membru să impună interdicții generale asupra echipamentelor unui anumit furnizor invocând securitatea națională. Avocatul General Tamara Ćapeta a subliniat că statele membre au dreptul să își protejeze securitatea națională, dar trebuie să garanteze că orice interdicție este justificată, nediscriminatorie și supusă unui control jurisdicțional real, respectând totodată principiul proporționalități. Această speță are o importanță majoră pentru industria telecom, deoarece decizia finală a CJUE va clarifica echilibrul dintre politicile de securitate cibernetică și respectarea normelor pieței libere și ale concurenței în UE.
Potrivit publicației Economedia, un studiu realizat în 2023, care analiza cota de piață a Huawei în Europa, arăta că România era printre țările UE cu cea mai mare dependență de echipamentele chinezești în rețeaua 5G. Conform acestuia, România se bazează pe tehnologia chineză pentru 79% din rețeaua sa 5G, fiind pe locul secund în UE după Cipru. Pe de altă parte, un studiu comandat de Huawei, realizat de firma de avocatură Dentons și cea de consultanță Audytel, arăta în 2021 că firma chineză Huawei ar pierde 2,7 miliarde de euro dacă ar fi exclusă de pe piața de telecomunicații din România odată cu implementarea legislației privind echipamentele 5G.
