Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi, 8 iunie 2023, să respingă recursurile declarate de reclamantul Dan Radu Rușanu și pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procesul în care fostul șef al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a pretins Statului Român despăgubiri uriașe pentru prejudiciile suferite în urma dosarului „Carpatica Asig”, instrumentat de DNA, în care a fost inițial arestat, iar în final achitat definitiv.
Dacă instanța de fond – Tribunalul București – a respins în decembrie 2018 acţiunea formulată de Dan Radu Rușanu, ca neîntemeiată, în iulie 2021, instanța de apel – Curtea de Apel București – admisese în parte acțiunea:
- Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă sentinţa civilă apelată în sensul că: Admite în parte cererea. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 310562,56 lei reprezentând contravaloarea drepturilor salariale nete aferente perioadei 04.03.2014-08.09.2014 şi a sumei de 75000 lei reprezentând daune morale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor menţionate anterior de la data introducerii cererii de chemare în judecată respectiv 29.11.2017 până la data achitării integrale a acestora. Respinge în rest cererea ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile care se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Pronunţată azi, 05.07.2021 prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.
Pretențiile
Dan Radu Rușanu solicitase judecătorilor ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea Statului Român la plata, cu titlu de despăgubiri, a următoarelor sume: 904.359,50 lei, reprezentând daune materiale (cheltuieli de judecată – onorarii de avocat – ocazionate de desfășurarea procesului penal); 784.000 euro – echivalent în lei la cursul BNR de la data plății, reprezentând daune materiale (contravaloarea drepturilor salariale nete neîncasate, pentru durata celor 56 de luni calendaristice ale mandatului de președinte al ASF); 5.000.000 lei, cu titlu de daune morale (reparația morală pentru privarea de libertate în perioada 25.02-26.02.2014 și, respectiv, 4.03-8.09.2014; dobânda legală la sumele precizate mai sus, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective a acestor sume; s-a solicitat, de asemenea, obligarea aceluiași pârât la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procedurii judiciare în cauza de față.
Ulterior, prin cererea modificatoare din 11.04.2018, reclamantul a precizat valoarea despăgubirilor materiale, solicitate inițial, la suma de 9.704.896 lei (drepturi salariale de care a fost privat pe parcursul celor 56 de luni), rezervându-și dreptul de a majora această sumă în funcție de relațiile comunicate de ASF și de evoluția cursului leu-euro, sumă la care a solicitat să se aplice dobânda legală de la data sesizării instanței și până la data plății efective, menținând, totodată, cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 5.000.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
Prin aceeași cerere, reclamantul a renunțat la cererea de obligare a pârâtului la despăgubiri materiale constând în cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procesului penal, pe care a înțeles să le solicite pe cale separată. De altfel, în acest litigiu, instanța a decis în final ca Dan Radu Rușanu să primească suma de 70.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare, sub forma onorariilor avocaţilor, efectuate în cadrul dosarului penal nr. 2827/2/2014, chiar dacă el a afirmat că a beneficiat de reprezentare/asistență juridică din partea mai multor apărători aleși, achitând onorarii în cuantum total de 904.359,50 lei (726.104 lei în faza de urmărire penală și 178.600 lei în faza de judecată). Despre acest litigiu, tranșat definitiv, Justnews a scris aici.
Acuzațiile DNA
Dan Radu Rușanu, la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost trimis în judecată în 2014 de către procurorii DNA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor (11 infracţiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ilie Carabulea, care a fost găsit vinovat și condamnat definitiv la 5 ani și 6 luni de închisoare, amintește Mediafax. Pe larg despre acuzațiile formulate în dosarul „Carpatica Asig”, în comunicatul DNA din aprilie 2014.
