Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat miercuri, 16 martie, soluția definitivă în procesul în care fostul șef al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Rușanu, a pretins Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, plata onorariilor avocaților care l-au apărat în dosarul „Carpatica Asig”, instrumentat de DNA, în care a fost inițial arestat, iar în final achitat definitiv.
- Detalii soluţie: Decizia nr. 517: Respinge, ca nefondate, recursul incident declarat de reclamantul Ruşanu Dan Radu şi recursul principal declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva deciziei nr. 526 A din 23 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă.
Pretențiile
Procesul a început în iunie 2018 la Tribunalul București. Dan Radu Rusanu a solicitat instanței să oblige Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, să achite 904.359,50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare (onorarii de avocați) efectuate în cadrul dosarului penal nr. 2827/2/2014, care a durat 3 ani și 4 luni (februarie 2014- 28 iunie 2017). El a argumentat că faza de urmărire penală a presupus audierea repetată a sa în cadrul Direcției Naționale Anticorupție ; au fost acordate 45 de termene de judecată în fața Curții de Apel București ( în fazele de cameră preliminară și în fond, inclusiv în primă instanță pentru măsurile preventive ) și 19 termene de judecată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție ( în fazele de contestație în cameră preliminară și în apel, inclusiv în contestați e pentru măsurile preventive); în faza judecății au fost audiați 13 inculpați și 75 de martori; materialul probator a fost format din înscrisuri, interceptări telefonice, percheziții domiciliare și informatice. Ca atare, în opinia reclamantului Dan Radu Rușanu, cuantumul onorariilor plătite au fost justificate de complexitatea cauzei și de activitatea desfășurată de avocații care l-au reprezentat, în principal avocatul Marian Nazat, potrivit publicației Național.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 2101/2 8.11.2018, Tribunalul București-Secția a III-a civilă a respins acțiunea ca neîntemeiată, chiar la primul termen de judecată. Instanța a argumentat că pretenția dedusă judecății nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 451 din Codul de procedură civilă, întrucât procesul s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală, precum și faptul că instanța civilă nu se poate pronunța asupra chestiunilor stabilite cu putere de lucru judecat într-un proces penal, cu excepția situației prevăzute la art. 538 din Codul de procedură penală , pe care reclamantul nu a înțeles să o invoce în cauză.
Soluția instanței de apel
În iunie 2020, Curtea de Apel București a constatat că ambele argumente ale primei instanțe sunt greșite, sentința civilă apelată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente cauzei. Astfel, sub primul aspect, prima instanță a reținut în mod greșit că o persoana achitată de săvârșirea unei infracțiuni nu poate pretinde pe calea unei acțiuni în fața instanței civile cheltuielile judiciare efectuate în cadrul procesul ui penal. Sub al doilea aspect, prima instanță a reținut în mod greșit că ar fi învestită să se pronunțe asupra unor chestiuni ce au fost stabilite cu putere de lucru judecat în procesul penal, în condițiile în care, lecturând sentința penală nr. 44/F/08.03.2016 a Curții de Apel București și decizia penală nr. 235/A/28.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă în mod clar că nici instanța de fond, nici cea de apel nu s-a pronunțat asupra unei cereri a apelantului-reclamant de recuperare a cheltuielilor judiciare efectuate în cadrul procesului penal, sub forma onorariilor apărătorilor aleși. Curtea a mai constatat că trimiterea pe care prima instanță a făcut-o la dispozițiile art. 538 din Codul de procedură penală este străină de natura pricinii, respectiv de obiectul și cauza cererii de chemare în judecată, în condițiile în care litigiul nu vizează acordarea de despăgubiri pentru erori judiciare, ci a cheltuielilor judiciare efectuate în cadrul procesului penal, se mai arată în motivarea consemnată de rolii.ro.
De ce doar 70.000 lei
În consecință, Curtea de Apel București a hotărât să admită în parte acţiunea și să oblige pârâtul Statul Român să plătească reclamantului Dan Radu Rușanu suma de 70.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare, sub forma onorariilor avocaţilor, efectuate în cadrul dosarului penal nr. 2827/2/2014.
În motivarea soluției, instanța a arătat că, pe parcursul procesului penal (fazele de urmărire penală și de judecată), reclamantul a afirmat că a beneficiat de reprezentare/asistență juridică din partea mai multor apărători aleși, achitând onorarii în cuantum total de 904.359,50 lei (726.104 lei în faza de urmărire penală și 178.600 lei în faza de judecată).
Numai că, aceeași instanță a constatat că reclamantul nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte activitatea concretă prestată de către respectivii apărători în cursul urmăririi penale. În atare situație, respectiv în lipsa depunerii de către reclamant a înscrisurilor relevante din dosarul de urmărire penală, prin care să probeze activitățile prestate de apărătorii săi, Curtea va avea în vedere activitățile și actele de urmărire penală privitoare la reclamant, astfel cum sunt descrise în sentința penală nr. 44/F/08.03.2016 a Curții de Apel București, în raport de care instanța a apreciat că este adecvat și rezonabil a obliga pârâtul la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de reclamant în cursul urmăririi penale.
În ce privește onorariile în cuantum total de 178.600 lei, ce au fost achitate de reclamant apărătorilor săi pentru faza de judecată, instanța a apreciat că suma este mult prea mare în raport de activitatea desfășurată de avocați , ținând cont și de circumstanțele cauzei (spre exemplu: nu toate măsurile de judecată dispuse îl priveau pe reclamant, întrucât au mai fost 12 inculpați alături de acesta; reclamantul a fost achitat în primă instanță, astfel că apărătorii săi nu au formulat apel, ci și-au construit apărarea în scopul respingerii apelului declarat de către Ministerul Public). În acest context, ținând seama și de funcția publică pe care reclamantul o ocupa la acea vreme (președinte al ASF) și de notorietatea sa (elemente care l-au determinat, în mod firesc, să angajeze apărători cu o înaltă pregătire profesională și experiență practică), Curtea a apreciat că este rezonabil și proporțional a obliga pârâtul Statul Român la plata sumei de 50.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de reclamant în cursul judecății penale.
Acuzațiile DNA
Dan Radu Rușanu, la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost trimis în judecată în 2014 de către procurorii DNA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor (11 infracţiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ilie Carabulea, care a fost găsit vinovat și condamnat definitiv la 5 ani și 6 luni de închisoare, amintește Mediafax. Pe larg despre acuzațiile formulate în dosarul „Carpatica Asig”, în comunicatul DNA din aprilie 2014.
foto: cdep.ro
