În urmă cu mai bine de 3 decenii, în 1994, Statul Român a privatizat Fabrica de Mobilă de pe Ramuri Tei, din Capitală. Din această privatizare, s-a încasat la buget suma de 369.054.000 lei vechi, echivalentul a circa 45.000 dolari la acea vreme. Terenul de peste 16.000 de petri pătrați, pe care se întindea fabrica, a fost revendicat însă de foștii proprietari. A urmat un proces, iar printr-o decizie definitivă și irevocabilă a instanțelor bucureștene, patronii firmei BIT SA, care câștigaseră procesul de privatizare, au fost obligați să renunțe la terenul și clădirile fabricii. Pe bună dreptate, BIT SA s-a întors împotriva Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în prezent Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția care a gestionat acest proces de privatizare, pentru a-și recupera banii pe care i-au plătit Statului. BIT SA cerea în 2008 plata unor despăgubiri în valoare de 25,6 milioane de lei.
Publicația miscareaderezistenta.ro a dezvăluit rolul jucat atunci de doi importanți lideri ai PNL în gestionarea acestei afaceri, respectiv de Teodor Atanasiu și Alina Gorghiu. În anul 2008, când la Palatul Victoria se afla PNL-ul condus de Călin Popescu Tăriceanu, acționarii BIT au încercat să ajungă la o înțelegere amiabilă cu AVAS. În fruntea AVAS-ului se afla însă Teodor Atanasiu, iar la AVAS, pe o funcție de consilier al președintelui, se afla Alina Gorghiu. Aflând de diferendul din instanță cu BIT SA, casa de avocatură “Gorghiu, Pop & Asociatii” a transmis o ofertă pentru a reprezenta AVAS-ul în proces. La respectiva casă de avocatură a fost asociată Alina Gorghiu, din ianuarie 2005 până în iulie 2007. Între AVAS și casa de avocatură “Gorghiu, Pop & Asociatii” s-a încheiat astfel un contract de asistență juridică pentru 25.000 de euro, iar Alina Gorghiu declara public atunci că nu are nicio legătură cu respectiva înțelegere. Pe scurt, AVAS, instituția condusă de liberalul Teodor Atanasiu, a preferat, în locul unei înțelegeri amiabile cu BIT SA, să meargă în instanță pentru a da posibilitatea unei case de avocatură, în care, înainte de a fi numită la AVAS, a avut interese directe și consiliera Alina Gorghiu, să câștige 25.000 de euro. Iar procesul, în care AVAS a fost reprezentată de “Gorghiu, Pop & Asociatii”, a fost, în cele din urmă, pierdut definitiv.
În 2016, BIT SA a deschis un alt litigiu împotriva Statului Român, legat de plata unor debite restante rezultate din privatizarea fostei fabrici de mobilă de pe Ramuri Tei, din zona Barbu Văcărescu-Floreasca din București. Despre acest lucru, Justnews a relatat aici. După ce a perindat de la o instanță la alta și a trecut prin mai multe cicluri procesuale, în noiembrie 2024, Curtea de Apel București, unde a ajuns dosarul, a pronunțat următoarea soluție, care nu era însă definitivă:
- Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta BIT S.A. Obligă pe pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, la plata către pârâta AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (A.A.A.S.) a sumei de 3.623.141,28 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de debit principal rămas de executat, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare în cuantum de 247.354,87 euro echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, calculată până la 29.02.2024, precum şi dobânda legală penalizatoare în continuare până la data achitării integrale a debitului principal, cu titlu expres de a fi achitate toate sumele de îndată către reclamanta BIT S.A., pentru stingerea creanței rămase neexecutate din obligația de plată stabilită prin Sentința comercială nr. 1911/23.02.2010 pronunțată de Tribunalul București- Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr. 36000/3/2008. Ia act de faptul că reclamantul a solicitat cheltuielile de judecată pe cale separată. În temeiul art. 44 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013, obligă pe pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, la plata în contul Sectorului 2 al Municipiului București a taxei judiciare de timbru în cuantum de 210.021,58 lei, dispozitivul prezentei hotărâri constituind titlu executoriu. Dispune înaintarea prezentei hotărâri către organul de executare al Sectorului 2 al Municipiului București, în vederea executării creanței având ca obiect taxa judiciară de timbru. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel București- Secția a VI-a Civilă. Pronunțată, astăzi, 06.11.2024, în şedinţă publică
Instituțiile statului au atacat din nou sentința cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La data de 11 iunie 2026, instanța supremă a soluționat cauza:
- Detalii soluţie: Respinge recursurile declarate de recurenta-pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi de recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva deciziei nr. 1668 A din 6 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a civilă, ca nefondate. Definitivă.
