Înalta Curte de Casație și Justiție a luat o decizie săptămâna trecută în legătură cu recursul declarat de Statul Român în procesul deschis împotriva societății BIT SA, privind plata unor debite restante către respectiva societate, rezultate din privatizarea fostei fabrici de mobilă de pe Ramuri Tei, din zona Barbu Văcărescu-Floreasca din București.
- Detalii soluţie: Dispune comunicarea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate de pârâtele Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva deciziei civile nr. 1540A din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă BIT S.A., către părţi şi pune în vedere acestora că au posibilitatea să depună în scris un punct de vedere în termen de 10 zile de la data comunicării acestuia.
Curtea de Apel București a hotărât în noiembrie 2020 următoarele:
“Obligă pe pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, la plata către pârâta AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (A.A.A.S.) a sumei totale de 4.573.554,90 euro, plătibilă în lei la cursul BNR din ziua plăţii, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată la valoarea debitului principal de 4.549.560,64 euro, începând cu data de 6.10.2020 şi până la data achitării integrale a despăgubirilor, cu titlu expres de a fi achitată de îndată către reclamanta BIT S.A., în măsura necesară pentru stingerea creanţei rămase neexecutate din obligaţia de plată stabilită prin Sentinţa comercială nr. 1911 din data de 23.02.2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Comercială, în Dosarul nr. 36000/3/2008. Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere principal, astfel cum a fost precizat. Obligă pe ambii pârâţi, în solidar, la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 385.358,486 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă capătului de cerere admis. În temeiul art. 44 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013, obligă pe pârâţi, în solidar, la plata în contul Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti a taxei judiciare de timbru în cuantum de 210.021,58 lei, dispozitivul prezentei hotărâri constituind titlu executoriu. Hotărîrea poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, iar cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă.”
Afacerea BIT SA
În 1994, statul român privatizează fabrica de mobilă de pe Ramuri Tei. Din această privatizare, Statul român a încasat suma de 369.054.000 lei vechi, echivalentul a circa 45.000 dolari la acea vreme. Terenul de peste 16.000 de petri pătrați, pe care se întindea fabrica, a fost revendicat însă de foștii proprietari. A urmat un proces, iar printr-o decizie definitivă și irevocabilă a instanțelor bucureștene, patronii firmei BIT SA au fost obligați să renunte la terenul și clădirile fabricii. Pe bună dreptate, BIT SA s-a întors împotriva Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în prezent Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului, instituția care a gestionat acest process de privatizare, pentru a-și recupera banii pe care i-au plătit. BIT SA cerea în 2008 plata unor despăgubiri în valoare de 25,6 milioane de lei.
Cuplul Atanasiu & Gorghiu, în 2008
Publicația miscareaderezistenta.ro a dezvăluit rolul jucat de doi importanți lideri ai PNL în gestionarea acestei afaceri. În anul 2008, când la Palatul Victoria se afla PNL-ul condus de Călin Popescu Tăriceanu, acționarii BIT au încercat să ajungă la o întelegere amiabilă cu AVAS. În fruntea AVAS-ului se afla însă Teodor Atanasiu, iar la AVAS, pe o funcție de consilier al președintelui, se afla Alina Gorghiu. Aflând de diferendul din instanță cu BIT SA, casa de avocatură “Gorghiu, Pop & Asociatii” a transmis o ofertă pentru a reprezenta AVAS-ul în proces. La această Casă de avocatură a fost asociată Alina Gorghiu, din ianuarie 2005 până în iulie 2007. Între AVAS și casa de avocatură “Gorghiu, Pop & Asociatii” s-a încheiat astfel un contract de asistență juridică pentru 25.000 de euro, iar Alina Gorghiu declara public atunci că nu are nicio legătură cu respectiva înțelegere.
Procesul dintre AVAS și BIT SA a continuat însă la Tribunalul București și a fost pierdut în final de AVAS. Prin urmare, AVAS-ul condus de liberalul Teodor Atanasiu, a preferat, în locul unei înțelegeri amiabile cu BIT SA, să meargă în instanță pentru a da posibilitatea unei case de avocatură, în care, înainte de a fi numită la AVAS, a avut interese directe și consiliera Alina Gorghiu, să câștige 25.000 de euro. Iar procesul, în care AVAS-ul a fost reprezentat de “Gorghiu, Pop & Asociatii”, a fost pierdut definitiv.
Cuplul Atanasiu & Gorghiu, în 2020
Teodor Atanasiu, unul din „greii” PNL când partidul era condus de Călin Popescu Tăriceanu, iar mai târziu de Crin Antonescu și Alina Gorghiu, a fost promovat în mai 2017 în Comitetul de Reglementare al ANRE, după ce nu a reuşit să mai prindă un post de parlamentar la scrutinul din 2016, deşi a fost cap de listă al PNL Buzău la Senat. În 2020, Teodor Atanasiu a rămas și fără colegii de la ANRE, dar nu trebuie să se îngrijoreze, fiindcă, mai devreme ori mai târziu, în partidul liberal se va găsi o sinecură și pentru el. Oricum, Teodor Atanasiu, liberal până în măduva oaselor, a reușit performanța să-și angajeze tot neamul pe funcții bănoase nu în mediul privat, ci la Stat, după cum a dezvăluit publicația dcbusiness.ro.
Alina Gorghiu a fost co-președinte al PNL, alături de Vasile Blaga ( între 2014 și 2016), iar în prezent este senator al României. Pe soțul său, Lucian Isar, a reușit să îl impună în februarie 2020, în funcția de reprezentant al României la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Propunerea a fost făcută de ministrul de atunci al Finanțelor și actualul prim-ministru al României, Florin Vasile Cîțu.
foto: wikimedia.org
