Gheorghe Piperea este avocat și profesor universitar la Facultatea de Drept din București – Departamentul de drept privat – titular al cursurilor Drept comercial român și de Protecția consumatorilor (licență) și de Proceduri de insolvență (master Dreptul afacerilor). Domeniile de specialitate în care activează sunt în insolvență, societăţile constituite în temeiul Legii nr. 31/1990, piaţa de capital, protecţia consumatorilor, legislaţia în domeniul sănătăţii, dreptul transporturilor şi dreptul bancar. Ca politician, Gheorghe Piperea a ajuns în Parlamentul European, după ce a fost ales pe listele Alianței pentru Unirea Românilor la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. Piperea deține în prezent funcția de vicepreședinte în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Potrivit unui portret realizat de publicația Recorder, politicianul-avocat a devenit cunoscut în urmă cu mai mulți ani, fiind inițiatorul unor procese colective deschise unor bănci comerciale cu privire la anumite comisioane considerate abuzive. Este unul dintre promotorii legii dării în plată, care odată adoptată a permis celor care de pildă nu-și mai puteau plăti ratele să predea locuința băncii creditoare, fără alte datorii. Popularitatea sa a crescut considerabil în timpul pandemiei de coronavirus, când a militat contra vaccinului și împotriva restricțiilor.
Din perioada pandemiei datează și litigiul pe care avocatul-politician l-a inițiat împotriva unui cunoscut ONG, condus de Alina Bârgăoanu – Asociația Eurocomunicare – și a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Astfel, în 2 decembrie 2020, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a civilă, reclamantul Piperea Gheorghe a chemat în judecată pe pârâtele Asociaţia Eurocomunicare şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, solicitând să se constate caracterul ilicit al faptelor săvârşite de pârâte, constând în:
- preluarea postărilor şi declaraţiilor publice ale reclamantului din data de 04.06.2020 şi 05.06.2020 (pagina de Facebook „Gheorghe Piperea”, clip video postat de OCHR pe pagina sa proprie de Facebook) în cuprinsul documentului intitulat ,,Infodemia COVID-19 în România – o analiză a dezinformării în spaţiul digital” redactat în octombrie 2020 de prepuşii celor două pârâte, în coautorat;
- prezentarea postărilor şi declaraţiilor publice ale reclamantului evocate anterior drept parte a unei campanii de dezinformare despre pandemia COVID-19;
- calificarea reclamantului drept dezinformatorul nr. 1 al ţării, potrivit clasamentului întocmit la pct. 10 al documentului intitulat „Anexă”;
- postarea documentului pe contul Facebook al Asociaţiei, pe site-ul www.eurocomunicare.ro şi pe site-ul SNSPA, precum şi diseminarea acestuia în spaţiul public;
- să se dispună obligarea pârâtelor la retragerea din spaţiul public, inclusiv de pe internet, a documentului menţionat, precum şi a tuturor preluărilor subsecvente ce fac referire la acesta ori la oricare dintre faptele descrise anterior;
- să se dispună obligarea pârâtelor, în solidar, la plata de daune morale în cuantum de 30.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin afirmaţiile tendenţioase, calomnioase şi defăimătoare făcute în cadrul documentului, precum şi prin diseminarea acestuia în presă;
- să se dispună obligarea pârâtelor, în solidar, la plata de daune punitive, în cuantum de 300.000 lei, separate capătului de cerere privind plata de daune morale;
- să se dispună obligarea pârâtelor la prezentarea de scuze publice reclamantului şi la redarea dispozitivului hotărârii pronunţate de instanţa de judecată pe prima pagină a site-urilor internet propria (www.eurocomunicare.ro; www.snspa.ro), pe durata unei săptămâni;
- să se dispună obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.
La 3 martie 2025, instanța de fond a respins cererea ca nefondată, judecătorul constatând că nu se poate reţine existenţa unei fapte ilicite şi a vinovăţiei în sarcina pârâţilor. Astfel, în motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a arătat că pârâtul Asociația Eurocomunicare a întocmit raportul intitulat ,,Infodemia COVID-19 în România – o analiză a dezinformării în spaţiul digital” şi l-a publicat pe site în lunile octombrie-noiembrie 2020, în perioada în care se manifesta virusul COVID 19, iar informaţiile şi punctele de vedere exprimate în spaţiul public erau abundente atât din partea autorităţilor, cât şi a unor persoane publice, unele dintre punctele de vedere fiind în dezacord cu măsurile oficiale luate cu scopul limitării răspândirii virusului. Prin urmare, şi poziţia exprimată de reclamant în mod public, persoană cu notorietate şi care se bucură de încredere ţinând seama de statutul profesional, a fost urmărită, dovada fiind numărul de urmăritori de pe reţelele de socializare și de reacţiile la postările acestuia.
Întocmirea şi prezentarea raportului de către pârâtă a adus astfel în discuţia publică aceste puncte de vedere exprimate de mai multe persoane menţionate în raport, nu doar de reclamant. Instanța a mai remarcat că, fără a putea face în contextul de faţă o analiză a realităţii şi caracterului ştiinţific nici a poziţiilor exprimate de reclamant în contradicţie cu măsurile oficiale luate de autorităţi, dar nici a celor prezentate în raport, acestea au fost, deopotrivă, manifestări ale libertăţii de exprimare, care trebuie recunoscută atât reclamantului, cât şi pârâţilor. Tribunalul a mai constatat că, în raport de criteriile prevăzute de jurisprudenţa CEDO, dar şi de condiţiile de antrenare a răspunderii civile delictuale, nu s-a făcut dovada faptei ilicite şi a vinovăţiei pârâtelor, astfel că nu constată caracterul ilicit al preluării postărilor reclamantului şi al prezentării ca fiind dezinformări. Totodată, tribunalul a apreciat că nu s-a făcut dovada prejudiciului pretins de reclamant, care trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.
Sentința Tribunalului București a fost atacată cu apel de către reclamant. La data de 5 martie 2026, Curtea de Apel București a soluționat cauza:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Respinge ca inadmisibilă cererea intimatei pârâte Asociatia Eurocomunicare privind cheltuielile de judecată efectuate în primă instantă. Obligă apelantul-reclamant la plata către intimata-pârâtă Asociatia Eurocomunicare a sumei de 3.078,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocatial pentru judecata în apel. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de al comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie. Pronuntată prin punerea solutiei la dispozitia părtilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 05.03.2026.

