Avocatul Ovidiu Budușan, fost procuror în anii 2000 la Parchetul General, consideră că România se afirmă în prezent nu în domeniul corupției, ci în domeniul crimei organizate, ceea ce se numește “mob crime” – infracțiuni cu violență, trafic de persoane, trafic de droguri. “Acesta cred că este motivul pentru care avem reale probleme cu intrarea în Schengen, la fel cum cred că tot acesta este motivul pentru care avem probleme cu vizele cu Statele Unite “, a afirmat, într-un interviu pentru Justnews, Ovidiu Budușan, cel care a fost în 2005 prima opțiune a Monicăi Macovei pentru șefia viitoarei DNA. El a definit ce anume ar trebui să reprezinte cel mai mare succes pentru avocatul de drept penal și a apreciat că un bun avocat este acela care poate să interiorizeze corect cazul, să aibă un dialog onest, corect cu clientul și să seteze corect așteptările acestuia. Fostul procuror critică supra-reglementarea existentă în prezent în zona penală a afacerilor, cum ar fi reincriminarea neplății contribuțiilor, apreciind că mult mai eficientă ar fi fost o procedură rapidă administrativ-fiscală și nu penală.
Justnews: Cum ați făcut trecerea de la acuzator la apărător?
O.Budușan: Aparent abrupt. Urmarea unui conflict în sistem sau cu sistemul, tranșat în favoarea mea de către Curtea Supremă. Dar tot acel episod mi-a dat de gândit, dacă nu cumva e momentul să-mi transpun toate ideile, să le spun pretențios etice, morale, și să văd cum e de partea cealaltă a baricadei. Sincer, erau serioase nemulțumiri în legătură cu modul de funcționare al sistemului și cea mai bună dovadă a fost conflictul în care m-am aflat eu. N-aș insista asupra lui, a fost un conflict tranșat de Curtea Supremă în favoarea mea. După aceea, am ales să plec din proprie voință. Și nu regret nicio clipă că am făcut asta.
Justnews: Dar, poate pentru cititorii noștri, măcar așa în două vorbe, spuneți-ne ceva despre acel conflict.
O.Budușan: În foarte puține vorbe, erau niște anchete complicate, la vremea aceea, la Parchetul General, ce implicau și un fost președinte al României și alte multe persoane importante. În fine, după aceea, a avut imediat loc o schimbare de putere politică, care voia cu orice preț să mă vadă înlăturat. Curtea Supremă nu a fost de aceeași părere, conflict pe care l-am câștigat la acel nivel. După acel episod, am ales să plec din proprie voință, repet, dintr-o perspectivă etică, morală și nu neapărat având în vedere acel conflict.
Justnews: Și acuma vă simțiți mai împăcat cu postura de avocat, nu de procuror?
O.Budușan: Categoric da.
Justnews: Deci ați făcut o alegere pe care nu o regretați?
O.Budușan: Absolut deloc. Spuneam că e frumos să încerci, să alegi să-i ajuți pe oameni chiar și atunci când au greșit.
Justnews: Cum vi se par acum procurorii comparativ cu perioada aceea, mai bine sau mai slab pregătiți din punct de vedere profesional?
O.Budușan: Cel puțin la fel de bine pregătiți. Dar aș vrea să remarc altceva: să nu neglijăm contextul în care noi ne aflam atunci, în comparație cu contextul în care ei acum se află. Vă readuc aminte că atunci Statul dovedea, ca să spun așa, o minimă grijă, ca să nu spun mai mult, în raport de tot ce înseamnă justiție, sisteme investigative și altele. Haideți să vă dau câteva elemente, să le spun logistice. Noi – și când spun noi mă refer la Secția de combatere a criminalității și a corupției – cred că eram 10 persoane la nivel central, 10 persoane cu tot cu echipa de conducere, la care se adăugau cei care erau în serviciile teritoriale. Acum încercați dumneavoastră să comparați numerele astea cu numerele de acum. Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, ei se bucură acum de o întreagă poliție judiciară dedicată lor, și e foarte bine că se întâmplă asta, se bucură de un sprijin logistic absolut important, asta însemnând echipament software, mijloace speciale investigative, suport din partea altora, ceea ce atunci era absolut inexistent. Deci cam astea ar fi comparațiile între vremuri, dacă vreți. A fost un început, cu stângăciile lui.
Justnews: Și acum, de pildă, actualul DNA are mai mult suport din partea opiniei publice.
O.Budușan: În plus, are și o legislatie de partea sa. Iarăși o să vă aduc aminte, dar cu siguranță n-ați uitat, de legislația acelor vremuri în care până și o începere de urmărire penală împotriva unui demnitar era condiționată de extrem de multe proceduri. Vorbim de anii 2000. Am să vă dau doar bun exemplu: pentru a începe urmărirea penală împotriva unui parlamentar, îți trebuia un aviz, la fel pentru a ancheta un magistrat îți trebuia un aviz, toate stând în mâna ministrului Justiției, deci controlul politic era semnificativ.
Justnews: În 2005, ați fost prima opțiune a Monicăi Macovei pentru șefia viitoarei DNA, pe care ați refuzat-o. Dacă ați putea da timpul înapoi, ați accepta provocarea?
O.Budușan: Nu, pentru că e mai mult decât despre provocări. Eu am făcut o alegere, nu gospodăresc logistică, ci mai mult sufletească. Tocmai ăsta e motivul pentru care nu regret.
Justnews: Firma dumneavoastră este plasată încă de la înființare pe o nișă, haideți să-i spunem exclusivistă, dreptul penal al afacerilor. A rămas așa și în prezent, așa intenționați și în continuare?
O.Budușan: Așa a rămas. Așa va rămâne, deși o alegere foarte complicată, pentru că reduce mult din perspectivele comerciale. Aici aș avea de adăugat. Din cauzele penale principale de evaziune se desprind și alte chestiuni, de exemplu, cele care țin de contenciosul fiscal, din cauzele de abuz în serviciu se desprind chestiuni care țin de contenciosul administrativ. Cu siguranță o să le procesăm și pe acelea, pentru a evita disconfortul clienților de a se transporta cu toate dosarele la o altă firmă și un întreg efort logistic. Deci pe acelea le procesăm, dar nu ca arie principală sau nici măcar secundară de activitate, ci pur și simplu dacă se deduc din cauzele penale.
Justnews: Bun. Haideți să luăm un scenariu ipotetic: un patron al unei mari firme de produse petroliere, acuzat de evaziune fiscală, caută un avocat bun. De ce ar alege Budușan și asociații? Doar orientându-se după criteriul locului pe care îl ocupați în topul Legal500?
O.Budușan: Asta n-ar fi o cauză, asta ar fi o consecință. Acum să vă explic ce înseamnă Legal 500: un foarte complex sistem de evaluare, cu reguli foarte stricte, puțini le cunosc, ei fac inclusiv interviuri confidențiale cu clienții, despre care noi, ca avocați, nici măcar nu știm. Repet, asta este o consecință, în cazul meu, a 30 de ani de experiență. Vorbesc de experiență cumulată ca procuror și ca avocat. Este un rating pe care noi îl primim de aproximativ 10 ani. Principalul argument pentru alegerea noastră ar fi experiența noastră, cunoașterea modului de funcționare al sistemelor și corectele evaluări, pe care ce zic că le facem, în cazul clienților noștri.
Justnews: Pentru client contează faptul că ați lucrat la Parchetul General, că ați fost procuror, că știți cum gândesc și cum funcționează instituțiile?
O.Budușan: Eu cred că mai mult a contat contactul personal. Bun, sigur că ei știau CV-ul meu și probabil că a contat, dar în avocatură trebuie să convingi clientul, deci contează în primul rând contactul personal, până la rezultate. Rezultatele vin mai apoi.
Justnews: Când se poate vorbi de succes în avocatura penală, când se obține achitare, când se obține o condamnare mai mică?
O.Budușan: Aici aș mai introduce un element. Haideți să ne gândim la soluțiile de clasare, care acelea sunt cele mai puțin traumatice pentru un client. Adică e un parcurs, în acest dur contact cu perimetrul dreptului penal, în care nu mai ai de derulat un întreg proces care poate să dureze ani de zile și reușești să convingi ab initio („de la început”) un procuror că speța ta nu e de investigat în acest perimetru dur al dreptului penal. Acela ar fi și este, din punctul meu de vedere, cel mai mare succes pentru un avocat de drept penal. Categoric, mai apoi vin achitările, ca element de succes, în care reușești să convingi un magistrat, mai mulți magistrați, de fapt, că acea speță trebuie analizată în cu totul alți parametri decât cei ai dreptului penal. Cam astea ar fi elementele succesului, strict statistic, dacă vreți să-l numim așa.
Justnews: Și care ar fi principalele calități ale unui bun avocat de drept penal, în opinia dumneavoastră?
O.Budușan: Să interiorizeze corect cazul, să aibă un dialog onest, corect cu clientul, să seteze corect așteptările acestuia. Pentru că multă lume operează într-o schemă simplă, în care are senzația că apelul la un avocat de drept penal înseamnă efortul de a obține o clasare, o achitare. De multe ori nu înseamnă asta. Înseamnă altceva, o corectă calibrare a elementelor cazului cu evaluarea unor magistrați și apoi de aici putem vorbi de elemente de succes legate de caz. Care poate să însemne o suspendare sub supraveghere, plus alte elemente de atenuare a răspunderii penale. Aici nu pot să nu amintesc că noi operăm cu fapte presetate, predeterminate. Noi venim ca pompierii, mai spre sfârșit și atunci operăm cu ce avem: s-au întâmplat acele fapte, nu s-au întâmplat, s-au întâmplat cu vinovăție, nu s-au întâmplat cu vinovăție, ce tip de vinovăție, pentru că sistemul nostru de drept operează cu multe elemente de vinovăție, răspunderea penală e cea mai gravă, dar pot să existe și răspunderi civile, care și ele sunt semnificative, pot să existe răspunderi administrative, care nici ele nu-s puține. Este un întreg balans între a stabili răspunderea unui om în raport de fapte din viața sa.
Justnews: Să vorbim despre prejudecăți în selectarea clienților. Un avocat de drept penal ar trebui să accepte orice fel de cazuri?
O.Budușan: Din punctul meu de vedere, nu. Pentru că ăsta e motivul pentru care avem specializări. Noi, de exemplu, nu facem apărări în ceea ce numim “mob crime” (crimă organizată), adică infracțiuni cu violență, trafic de persoane, trafic de droguri. Asta nu e o prejudecată, este o alegere. Acest lucru nu însemnă că acei oameni nu trebuiesc apărați. Dar nu intră în aria noastră de specializare.
Justnews: Care este cea mai mare reușită profesională din cariera dumneavoastră de avocat?
O.Budușan: N-am să vă pot da elemente concrete, dar n-au fost puține. Și în zona clasărilor și în zona achitărilor. Eu cred că dacă cineva face, ca jurnalist sau ca expert, un studiu, le descoperă încet-încet, dar, din păcate, nu pot eu să vorbesc despre ele. Dar nu au fost puține.
Justnews: Nu ne puteți spune nici care a fost cea mai neplăcută?
O.Budușan: Ba da, dar tot cu titlu generic vă pot spune care sunt cele mai neplăcute experiențe. Și acelea sunt cazurile în care, cu ignorarea probelor, cu ignorarea chiar a legii, se pronunțe soluții nedrepte. Și, din păcate, există exemple și din această categorie.
Justnews: Și asta afectează și avocatul, nu numai clientul…
O.Budușan: Din punctul meu de vedere, avocatul este afectat din punct de vedere profesional, chiar comercial, dacă vreți să ziceți, doar în măsura în care soluția nu corespunde cu perspectivele cazului, cu probele dosarului. Clienții, dincolo de așteptările lor, își cunosc cazul, eventualele păcate și vor fi dezamăgiți doar în momentul în care soluția este complet nepotrivită, raportat la ce parametri ai dosarului există. Adică, în acele ipoteze în care e de domeniul evidenței că fapta există, că a fost săvârșită, așteptările trebuie calibrate corespunzător, adică în zona atenuării răspunderii și nu a evitării ei complete. Și cred că orice om sănătos înțelege asta. E cumva ca la doctor: nu poți merge într-o anume etapă medicală și să aștepți din partea acestuia să facă minuni.
Justnews: Ce părere aveți despre fenomenul corupției în România? Este nivelul de corupție atât de ridicat, precum răzbate din unele statistici?
O.Budușan: Haideți să vedem ce perimetru de analiză avem: acces la statistici oficiale. Să zicem că am avea, dar sunt greu de analizat, mai ales comparativ cu statistici din alte țări europene. Și atunci, m-aș raporta la statisticile marilor ONG-uri care se ocupă cu așa ceva, cum ar fi Transparency International, care analizează un indice de percepție. Acolo iarăși e o discuție: într-o țară mai săracă percepția corupției și a crimei organizate e mai traumatică decât într-o țară mai bogată, care le poate privi mai lejer probabil. Dar statisticile Transparency sunt cumva de încredere și analizându-le, nu stăm grozav.
Justnews: Deci Olanda ar fi îndreptățită atunci când ne refuză intrarea în Schengen pentru nivelul de corupție?
O.Budușan: Nu, nu ar fi. Că nici ei nu stau grozav.
Justnews: Corect, doar că sentimentul este că la ei corupții sunt prinși și condamnați ceva mai repede decât la noi.
O.Budușan: Dincolo de statistici, vă spun foarte onest care este sentimentul meu și nu neapărat cu privire la Olanda. Din nefericire, noi ne afirmăm înfiorător, nu în domeniul corupției, ci în domeniul crimei organizate, ceea ce noi numim “mob crime”. Acesta cred că este motivul pentru care avem reale probleme cu intrarea în Schengen, la fel cum asta cred că tot acesta este motivul pentru care avem probleme cu vizele cu Statele Unite.
Justnews: Vă referiți în principal la traficul de persoane?
O.Budușan: Exact. Din păcate, din nefericire, ne-am afirmat îngrozitor în domeniul ăsta. Și eu cred că asta îi sperie pe mulți. Acum sigur, există și contra-argumentul: stați puțin că și voi îi aveți pe ai voștri. Este adevărat și ei au, și nu puțini, și mai ales în legătură cu Olanda.
Justnews: Și ce s-ar putea face? Ce ar putea face autoritățile române?
O.Budușan: Ar putea să combată serios traficul de persoane. Eu nu cred că elementul corupție îi deranjează atât, fiindcă de corupție au parte toate statele vestice, într-o mai mare sau mai mică măsură. Dar crima organizată cred că, într-adevăr, asta este cumplit și îi sperie. Discutam despre Olanda, dar să nu uităm că românii sunt deportați până și din Mexic, sau, mai rău, li se refuză dreptul de acces la graniță. Și nu văd ca principala problemă a Mexicului să fie tocmai corupția din România.
Justnews: În acest caz, ce poți face tu, Stat român? Când unii pot trece de granița română cu fete minore care au în buzunar pașaport de fete majore?
O.Budușan: Exact asta vroiam să zic, dar spun un lucru încă și mai simplu. Vezi o mașină cu un individ și cu încă 4 tinere. Sigur, formal au toți acte de identitate, pot să treacă. Dar, m-aș întreba, nu se poate oare trece la niște întrebări mai aprofundate: Unde v-ați găsit voi împreună? Dar unde mergeți? Dar cum, mai exact cu ce scop? Eu cred că o investigație chiar minimală, la nivel de poliție de frontieră, ar conduce foarte rapid la niște rezultate.
Justnews: Există suprareglementare din partea legiuitorilor pe zona penală a afacerilor? Va dau un exemplu: a fost reincriminată anul ăsta infracţiunea de reţinere şi nevărsare a impozitelor şi/sau contribuţiilor cu reţinere la sursă.
O.Budușan: Categoric, da. Ăsta e doar un exemplu. Noi având un stat ineficient, din punctul meu de vedere, în zona sistemelor fiscale. Acest stat încearcă să arunce totul în zona dreptului penal, la parchet. Numai că acest lucru este complet ineficient. Un proces penal durează 3 ani, 5 ani, 7 ani. Între timp, oamenii aceia, apropo de impozitare, de taxele pentru pensii, nu primesc salarii, până se termină procesul penal, firmele acelea dau faliment. Ar fi mult mai eficient să adopți o procedură rapidă, administrativ fiscală, în care să oprești conturi, exact ca la TVA. N-ai plătit decontul de luna trecută, se popresc conturile.
Justnews: Și de ce nu recurge statul la soluția asta?
O.Budușan: Multe argumente. Probabil că nu e un sistem ineficient. La fel cum noi avem un grad de necolectare a TVA-ului imens, dar nu avem dosare la rubrica TVA. Este iarăși o întrebare la care nu aș ști să vă răspund. În plus se uită faptul că sistemul penal este și așa covârșit de milioane de cauze, nu știu cât o să le privească pe astea ca prioritare. Că nu s-au plătit nu știu ce impozite. Sigur, o să le proceseze, dar într-un timp foarte lung, până se ajunge într-o zonă de completă ineficiență, în sensul în care nu mai ai de unde lua banii, firma a dat faliment, de la om nu mai ai ce lua.
Justnews: Noile legi ale justiției. Sunt un progres sau un regres pentru sistemul de justiție din România?
O.Budușan: Un oarecare pas înainte categoric există. Numai că din punctul meu de vedere controversele continuă cu aceeași ardoare. Nu știu, câte exemple să vă dau? Iată, șeful statului spune că e o modificare absolut pozitivă, Avocatul Poporului formulează obiecție la Curtea Constituțională, magistrații pe forumuri discută despre cât de bună e ideea asta cu soluțiile legislative de uniformizare a practicii. Și mă refer la acele decizii pe care le dă Înalta Curte și care ar trebui să fie obligatorii, acele decizii pe care Curtea Constituțională le dă și care ar trebui să fie obligatorii. Apoi, noi stăm să ne întrebăm dacă respectarea sau nerespectarea lor constituie abatere disciplinară, de unde scrie în lege că ele sunt obligatorii. Bun, ajungem astfel la o treabă, nu știu, specific românească.
Justnews: Ce puncte slabe ar avea noile legi ale justiției?
O.Budușan: Punctele slabe nu stau în ce s-a pus pe hârtie, ci în ce nu s-a pus pe hârtie.
Justnews: Ce nu s-a pus pe hârtie?
O Budușan: Nu s-a rezolvat nimic în perimetrul marii suferințe a sistemului ce vizează, de exemplu, pensionările și golirea sistemului de conținut. Sistemul rămâne fără oameni. Și aici nu s-a pus nimic pe hârtie. Aparent, avem un INM care, teoretic, poate să selecteze câte persoane dorește, facultățile de drept au absolvenți cred suficienți ca să satisfacă orice numere. Dar nu s-a lucrat nimic în zona pensionării și categoric soluția nu e diminuarea pensiilor. Poate una din soluții ar fi o eventuală bonificație pentru cei care aleg să rămână în sistem.
