După ce a eșuat la fond, Biserica Armenească încearcă în apel să convingă instanța că turnul de birouri din zonă a afectat lăcașul de cult

Exclusivitate

Millennium Business Center (MBC) este un turn de birouri aflat în ruine, situat în centrul Capitalei, în imediata apropiere a Bisericii Armenești.  Este realizat integral din sticlă și oțel, are 24 de niveluri, din care 4 subterane, parter, 18 etaje și un etaj tehnic și se înalță până la 72 de metri. Finalizat în 2006, turnul a fost grav afectat de un incendiu petrecut în seara zilei de 26 iunie 2009. Atunci etajul 15 al clădirii a luat foc, iar incendiul s-a extins până la etajul 18. Reparațiile nu mai fost făcute nici până în ziua de azi, iar turnul de birouri, care avea chiriași precum Transelectrica, Teletrans, Alpha Bank sau Sanofi Avensis, a rămas de atunci nefolosit. Proprietarul turnului-fantomă este firma Degi Millenium Tower SRL, în care Commerzbank, a doua bancă din Germania ca mărime, după Deutsche Bank, deține 99,99% din acțiuni. Jurnaliștii de la Economica.net au apreciat anul trecut că Millennium Business Center și-a pierdut jumătate din valoare într-un singur an. Astfel, dacă în 2022 imobilul avea o valoare de 6,1 milioane de euro, în 2023 s-a depreciat până la valoarea de 3 milioane de euro, potrivit unui document al Commerzbank, consultat de Economica.net. În 2009, înainte de incendiu, clădirea era evaluată la peste 50 milioane de euro.

Biserica Armenească, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, renumită atât pentru arhitectura sa, cât şi pentru obiectele de patrimoniu adăpostite aici, este situată pe Bulevardul Carol I din Bucureşti. În faţa intrării în biserică se află Centrul Cultural Armean, cu Biblioteca şi Muzeul Dudian. Expoziţia permanentă a Muzeului Dudian cuprinde cărţi, manuscrise şi obiecte de cult deosebit de importante şi valoroase. Agerpres scrie că la începutul anilor 2000, lucrările de construcţie, în imediata apropiere, a turnului de oţel şi sticlă foarte înalt au produs grave avarieri, cu fisuri şi crăpături, Bisericii Armeneşti şi clădirilor învecinate – casa parohială şi Muzeul Dudian. Ulterior însă, în perioada 2002-2005, au avut loc lucrări de restaurare şi reconsolidare a acestora. În urma incendiului din 2009, “ noi am primit despăgubiri atunci când ne-a luat foc acoperișul, au ars bunurile preoților, muzeul a fost devastat, dar problemele continuă să apară“ –  a declarat ulterior pentru publicația b365.ro Daniel Mehtemetian, epitropul parohiei Bisericii Armenești din București.

Pretențiile

În decembrie 2017, Parohia Bisericii Armenești, în calitate de reclamantă, s-a adresat Tribunalului București, în contradictoriu cu pârâta SC Degi Millenium Tower SRL. Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, s-a solicitat instanței ca, prin hotărârea care va fi pronunțată, să dispună obligarea pârâtei la plata contravalorii tuturor lucrărilor necesare pentru consolidarea și restaurarea imobilului ca urmare a prejudiciilor produse de imobilul proprietatea pârâtei, la plata dobânzii penalizatoare, la încheierea unei polițe de asigurare în beneficiul reclamantei pentru clădirile Parohiei, la plata prejudiciului produs prin rezilierea contractului 17/2015 și a dobânzii legale aferente acestui prejudiciu,  la plata daunelor morale de 10.000 lei ca urmare a stării de insecuritate de a utiliza clădirea, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prima soluție

În martie 2022, după 5 ani de judecată, perioadă în care a fost efectuat și un raport de expertiză tehnică în specialitatea construcții civile, materiale de construcții, rezistența și stabilitatea acestora, judecătorul Tribunalului București a pronunțat o primă soluție în acest litigiu:

  • Solutia pe scurt: Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Respinge cererile de chemare în garanție ca rămase fără obiect. Obligă reclamanta la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 100.000 lei. Obligă reclamanta la plata către West Group Architecture a cheltuielilor de judecată în cuantum de 11.777,43 lei. Ia act că reclamanta și Kappa Architects & Engineers și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de a se formula cerere de apel care se depune la Tribunalul București în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată la data de 31.03.2022 prin punerea la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Argumentele judecătorului și urmarea

Judecătorul a explicat, în motivarea consemnată de rejust.ro, că în raportul de expertiză întocmit în cauză s-a arătat că existența unei caverne sub fundația clădirii Bibliotecii și Muzeului nu poate fi rezultatul proximității față de turn. Expertiza a fost efectuată pornind de la măsurători și studii tehnice, care nu au fost de natură să susțină o legătură științifică între degradările identificate de către reclamantă și existența unei fundații mult mai adânci a turnului. Astfel, prin lucrările efectuate pe durata construirii turnului au fost înlăturate efectele negative ale diferenței de înălțime de la sol și ale diferenței de fundare a clădirilor învecinate, cu atât mai mult cu cât implantarea pereților subterani a avut loc în 1998, la 17 ani distanță de la identificarea avariilor prin memoriul tehnic solicitat de către reclamantă și darea în folosință a avut loc la 9 ani depărtare de reconstatarea avariilor în 2015, distanță în timp care depășește cu mult limita de 2 ani în care se pot manifesta negativ aceste tipuri de tasări. Astfel, s-a concluzionat că nu există nicio legătură tehnică asupra solului din perspectivă cauză-efect între adâncimea de fundare a construcției pârâtei și adâncimea fundațiilor clădirilor aparținând reclamantei. Coroborând comportamentul clădirii reclamantei, măsurătorile efectuate și inspecția la fața locului, experții au conchis că degradările clădirii Bibliotecii și Muzeului, reprezentate de microfisurile din zugrăveli și caverna de 40 cm existentă sub pardoseală, nu sunt generate de natura solului, ci sunt rezultatul exploatării și epocii în care a fost edificată construcția reclamantei.

Soluția Tribunalului București a fost atacată cu apel, litigiul ajungând astfel luna trecută în fața unui complet al Secției a IV-a Civilă de la Curtea de Apel București. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru 17 iunie 2024.

spot_img

Articole recente

Instanța a suspendat procesul legat de rezilierea contractului încheiat cu firma siriană a lui Omar Hayssam pentru IPRS Băneasa

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să suspende procesul legat de rezilierea contractului încheiat de Autoritatea pentru...

Mai multe articole din aceeași categorie