Doi baschetbaliști americani naturalizați, alături de U-BT Cluj, lidera campionatului autohton, au pierdut un litigiu cu FR Baschet

Exclusivitate

U-BT Cluj Napoca este o echipă de baschet masculin ce evoluează în Liga Națională și are o istorie bogată, clubul luând ființă în anul 1948. În ultimele sezoane, U-BT Cluj-Napoca și-a continuat parcursul de succes în competițiile naționale și internaționale, consolidându-și poziția de „lider” în lumea baschetului românesc,  reușind astfel să impresioneze atât pe plan local, cât și pe plan internațional.

În 6 octombrie 2021, U-BT Cluj Napoca, alături de doi membri ai echipei, Patrick Neal Richard II și Giordan Lee Watson, în calitate de reclamanți, au chemat în judecată pe pârâta Federaţia Română de Baschet la Curtea de Apel Cluj, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună suspendarea în parte a executării Deciziei Consiliului Director al Federaţiei Române de Baschet din data de 21.09.2021, in ceea ce priveşte Decizia cuprinsa la punctul 14, teza I a acesteia, având următorul conţinut: „se aprobă cu majoritate de voturi ca in LNB, CR si SuperCupa României sa poată fi folosit maxim un jucător naturalizat pe foaia de ioc, in conformitate cu regula FI BA. INFO: Regulamentele BCL stipulează foarte clar ca jucătorii naturalizaţi nu sunt consideraţi autohtoni”, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, consemnată de rejust.ro, se arată că reclamanții Patrick Neal Richard II și Watson Giordan-Lee sunt jucători profesionişti de baschet, în prezent sub contract cu echipa U-BT Cluj-Napoca (membru afiliat al Federaţiei Române de Baschet – FRB), fiind înregistraţi la FRB in vederea participării la competiţiile de seniori-masculin organizate de aceasta. Esenţial în speţă este că prima cetăţenie deţinută de reclamanți este cea a Statelor Unite ale Americii, iar ulterior au dobândit și cetăţenia română în condiţiile Legii nr. 21/1991, prin „naturalizare”, având și în prezent calitatea de cetăţeni români. Conform atribuţiilor conferite FRB de Legea sportului (nr. 69/2000), aceasta organizează și stabilește regulamentele derulării competiţiilor naţionale de baschet. În cuprinsul regulamentelor din ultimii ani a existat reglementată regula jucătorului străin, mai precis că fiecare echipă participantă în Ligă va avea dreptul să transfere si să înregistreze pe L18 maximum 7 jucători străini, dintre care vor fi înscriși maximum 6 jucători străini. De asemenea, in cuprinsul acestor regulamente era implementată regula jucătorului român, potrivit căreia fiecare echipă trebuie să joace cu cel puţin un jucător român pe teren tot jocul. În opinia reclamanților, nu există nicio limitare ori condiţionare în ceea ce priveşte participarea jucătorilor de baschet naturalizaţi în cadrul competiţiilor naţionale de baschet. Practic, disputa în speţă vizează faptul că U-BT Cluj este silită să folosească exclusiv unul dintre cei doi jucători de baschet „naturalizaţi”, fiind in imposibilitate de a-i putea înscrie pe ambii pe foaia de joc, drept cetăţeni români.

O lună mai târziu, în 9 noiembrie 2021, instanța de fond a pronunțat următoarea hotărâre:

  • Solutia pe scurt: Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanţii A. C. S. U-BT CLUJ-NAPOCA, W. G.-L. şi R. II P.-N. în contradictoriu cu pârâta FRB, având ca obiect suspendarea în parte a executării Deciziei Consiliului Director al FRB din data de 21.09.2021, în ceea ce priveşte Decizia cuprinsă la punctul 14, teza I a acesteia, având următorul conţinut: „Se aprobă cu majoritate de voturi ca în LNB, CR şi SuperCupa României să poată fi folosit maxim un jucător naturalizat pe foaia de joc, în conformitate cu regula FIBA. INFO: Regulamentele BCL stipulează foarte clar că jucătorii naturalizaţi nu sunt consideraţi autohtoni.” Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Cluj, Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 09.11.2021.

În opinia instanței, nu era îndeplinită una dintre condiţiile cerute de lege în mod cumulativ pentru ca Decizia Consiliului Director al FRB din data de 21.09.2021 să poată fi considerată act administrativ, motiv pentru care nu se mai impune cercetarea celorlalte condiţii prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, respectiv de art. 14 din acelaşi act normativ, de vreme ce lipseşte chiar situaţia premisă în această din urmă situaţie.

Soluția Curții de Apel Cluj a fost atacat cu recurs la instanța supremă. Luna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat următoarea soluție în acest litigiu:

  • Detalii soluţie: Constată perimat recursul declarat de reclamanţii Asociaţia Club Sportiv U-Bt Cluj-Napoca, Watson Giordan-Lee şi Richard Ii Patrick-Neal împotriva sentinţei civile nr. 278/2021 din 9 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
spot_img

Articole recente

Instanța a suspendat procesul legat de rezilierea contractului încheiat cu firma siriană a lui Omar Hayssam pentru IPRS Băneasa

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să suspende procesul legat de rezilierea contractului încheiat de Autoritatea pentru...

Mai multe articole din aceeași categorie