Dosarul ICA și recuperarea prejudiciului
În august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe politicianul afacerist Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare – ICA. Completul a fost format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Instanța a stabilit un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro. Procurorii au susținut că Voiculescu ar fi preluat terenuri și clădiri evaluate la 60 de milioane de euro, achitând doar 100.000 de euro. Dan Voiculescu a fost eliberat din Penitenciarul Rahova în iulie 2017. Europa Liberă precizează că, în urma unei decizii a șefei ÎCCJ, Lia Savonea, care a constatat că judecătoarea Camelia Bogdan ar fi aplicat retroactiv norme europene privind confiscarea extinsă, Tribunalul București a admis în principiu cererea de revizuire formulată de Dan Voiculescu și a demarat rejudecarea dosarului ICA, pe latură penală.
Pe lângă această revizuire, în 2024, Tribunalul București a decis suspendarea executării hotărârii prin care Voiculescu era obligat să achite aproximativ 60 de milioane de euro. Decizia a fost contestată de Direcția Națională Anticorupție, însă Curtea de Apel București a confirmat definitiv suspendarea recuperării prejudiciului. Conform datelor transmise de ANAF, până în prezent au fost recuperate efectiv puțin peste 18 milioane de euro.
G4media.ro menționează că decizia de condamnare din 2014 avusese două componente pe latura civilă (privind banii de recuperat): recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro și confiscarea produsului infracțional (bunurile pe care Voiculescu le-a dobândit cu banii furați de la stat), evaluate la aproape 40 de milioane de euro. Produsul infracțional era compus din 4 imobile confiscate de la Dan Voiculescu, dar nevalorificate din cauza litigiilor deschise ulterior de reprezentanții Antenelor (cu excepția fostului sediu ICA vândut pe 20 august 2019):
- fostul sediu al Antenelor din Șoseaua București-Ploiești
- turnul Grivco
- terenul din strada Gârlei 1B
- fostul sediu ICA din strada Gârlei 1D (vândut Antenei Group)
Evaluarea imobilului Grivco Business Center
Într-unul dintre aceste litigii, societatea Antena TV Group SA, în calitate de reclamantă, a solicitat Curții de Apel București, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Administrare Fiscală şi Agenţia de Administrare Fiscală-Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale-Direcţia Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate-Serviciul Valorificare Sentinţe Penale Bucureşti, anularea următoarelor acte administrative:
- (a) proces-verbal nr. A_ECS 2562/06.06.2018;
- (b) proces-verbal de evaluare nr. 2562/06.06.2018, acte prin care a fost stabilită valoarea imobilului compus din teren intravilan în suprafaţă de 3.000 mp, situat în Gârlei nr. 1B, lot 2, sector 1, identificat cu numărul cadastral 217469 înscris în cartea funciară a municipiului București, sector 1 cu nr. 217469, şi din construcţiile aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub număr cadastral 217469/C1, imobil denumit „Grivco Business Center” şi, implicit, condiţiile în care urmează a fi exercitat dreptul de preempţiune al Antena TV Group în legătură cu Imobilul, drept născut în baza art. 22 alin. 8 din H.G. nr. 731/2007.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 13.03.2018 Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă a constatat dreptul de preempţiune al societăţii Antena TV Group la cumpărarea imobilului Grivco Business Center. După ce a fost constituită o nouă comisie în vederea evaluării imobilului şi stabilirii preţului necesar în vederea demarării procedurii de valorificare a acestuia, s-a stabilit preţul imobilului la suma de 48.855.604 lei. Numai că această evaluare nu a fost aprobată şi a fost contestată de reprezentantul societăţii Antena TV Group, fiind formulată plângere prealabilă împotriva actelor contestate, în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004. Plângerea prealabilă a fost respinsă, motiv pentru care Antena TV Group a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, prin care se solicită anularea actelor contestate. În cauză, reclamanta susține că actele contestate sunt nelegale, fiind emise de o comisie constituită nelegal, fără avizul persoanei prevăzute de art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 731/2007, dar şi cu încălcarea dispoziţiilor legale deoarece a fost avută în vedere o stare a imobilului care nu este cea corespunzătoare realităţii, iar valoarea de piaţă nu era cea reală. Astfel, reclamanta a susţinut că actele contestate sunt nelegale şi din perspectiva modalităţii în care a fost stabilit preţul imobilului supus evaluării, fiind realizate următoarele nereguli:
- Comparabilele alese pentru estimarea valorii terenului
- Comparabilele alese pentru estimarea valorii construcţiei
- Erori în aplicarea abordării prin venit
- Erori în aplicarea abordării prin cost
Pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii. Pârâta a arătat că, în ce priveşte susţinerea reclamantei cu privire la încălcarea dispoziţiilor legale privind informaţiile avute în vedere la evaluarea imobilului, aceasta este neîntemeiată, stabilirea preţului imobilului fiind în concordanţă cu întreaga legislaţie în domeniul evaluărilor. De reținut și faptul că având în vedere prevederile art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 14/2007 şi ţinând cont de dinamica pieţei imobiliare în intervalul de timp scurs de la întocmirea primului Raport de evaluare (anul 2015) până la data actuală, comisia de evaluare a imobilului, legal constituită a stabilit în unanimitate de voturi, demararea procedurilor de achiziţie privind efectuarea unui nou Raport de evaluare pentru acest imobil, de către un expert evaluator independent, membru A.N.E.V.A.R., în data de 16.04.2018 fiind întocmit de către XXX membru corporativ A.N.E.V.A.R., Raportul de evaluare -Nerezidenţial – Spaţii de birouri, comunicat la nivelul A.N.A.F. prin care s-a stabilit o valoare de evaluare a imobilului în sumă de 48.855.604 lei, echivalentul a 10.505.000 euro.
Decizia instanței de fond și explicațiile
La data de 17 iulie 2020, instanța de fond – Curtea de Apel Bucureşti – a dat dreptate pârâtei ANAF și a respins acţiunea formulată de către reclamanta Societatea Antena TV Group SA ca neîntemeiată. În motivare, Curtea a arătat că prin raportul de evaluare s-a estimat valoarea de piaţă a imobilului ținându-se cont de standardele de evaluare ANEVAR în vigoare la data efectuării raportului (Standardele de evaluare a bunurilor ediţia 2018) şi de scopul evaluării, fiind utilizată abordarea prin piaţă pentru a se determina valoarea de piaţă a terenului aferent proprietăţii evaluate, abordarea prin venit pentru a determina valoarea de piaţă a proprietăţii în ansamblul ei (avându-se în vedere că proprietatea este închiriabilă), iar abordarea prin cost a fost utilizată doar ca metodă de control. Valoarea de piaţă estimată la data de 16.04.2018 a fost de 10.505.000 euro (48.855.604 lei) din care teren 2.793.000 euro (12.989.405 lei), cu menţiunea că a fost avută în vedere cota de schimb valutar de 4,6507 lei-EUR stabilită de BNR în data de 16.04.2018.
Curtea observă, în ceea ce priveşte criticile aduse de reclamantă raportului, că acestea nu vizează veritabile aspecte de nelegalitate, ci nemulţumiri ale reclamantei (interesată în mod firesc să cumpere imobilul la un preţ cât mai scăzut), legate de rezultatul evaluării, acestea nefiind însă apte să determine anularea raportului. Reclamanta face referire, referitor la comparabilele alese pentru estimarea valorii terenului, la Standardele de evaluare a bunurilor 2018 – ANEVAR, potrivit cărora „Abordarea prin piaţă este procesul de obţinere a unei indicaţii asupra valorii proprietăţii imobiliare subiect, prin compararea acesteia cu proprietăţi similare care au fost vândute recent sau care sunt oferite pentru vânzare. Curtea mai notează că expertul a avut în vedere Standardele de evaluare a bunurilor 2018 – ANEVAR, dispoziţiile citate de reclamantă regăsindu-se în cuprinsul raportului, iar alegerea comparabilelor a fost argumentată în mod adecvat, expertul reţinând amplasamentul imobilului evaluat în Nordul Capitalei, pe malul lacului, cu acces direct din DN1 dar ferit de traficul de pe şoseaua Bucureşti Ploieşti, într-o zonă în plină dezvoltare edilitară, cu funcţiuni predominante rezidenţială şi birouri, în imediata vecinătate întâlnindu-se nenumărate sedii de bănci, restaurante şi hoteluri, Parcul Herăstrău, Lacul Herăstrău, staţii de autobuz, imobilul se află la 4 km de cea mai mare platformă de retail din ţară, Băneasa Shopping City şi la 11 km de Aeroportul Internaţional Otopeni, acesta constituind un mare avantaj pentru sectorul business. De asemenea, s-a avut în vedere amplasarea pe terenul învecinat a două clădiri cu valoare arhitecturală mare, în stilul art nouveau şi neoromânesc precum şi a unei clădiri de birouri relativ recente.
Expertul a argumentat folosirea tehnicii asimilării în cadrul abordării prin piaţă, arătând că aceasta este cea mai adecvată, în cadrul acestei tehnici preţurile comparabilelor fiind ajustate pentru a reflecta diferenţele dintre fiecare bun imobil comparabil şi bunul imobil subiect. Curtea constată prin urmare că expertul a avut în vedere diferenţele dintre imobilele alese ca fiind comparabile şi imobilul evaluat şi a folosit tehnica cea mai potrivită pentru ajustarea acestora şi obţinerea unui rezultat care să reflecte cu acurateţe valoarea imobilului, fiind neîntemeiate criticile formulate de reclamantă. Concluzionând, instanța a constatat că evaluarea imobilului a fost realizată în mod legal şi argumentat prin raportul de evaluare nr.30/16.04.2018, fiind justificată concluzia din procesul verbal de evaluare nr.2562/06.06.2018 potrivit căreia raportul de evaluare reflectă valoarea de piaţă a bunului imobil supus evaluării, fiind întocmit obiectiv şi imparţial, informaţiile colectate şi folosite la elaborarea acestuia fiind de încredere, motiv pentru care membrii comisiei de evaluare, cu excepţia reprezentantului deţinătorului, au votat acceptarea valorii stabilite de expertul evaluator pentru bunul imobil supus evaluării, respectiv de 48.855.604 lei, echivalentul a 10.505.000 euro.
Surpriza de la recurs
Nemulțumită de sentință, societatea Antena TV Group SA a atacat-o cu recurs la instanța superioară, Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul a ajuns astfel, în în octombrie 2021, pe rolul unui complet de judecată de la Secția de Contencios Administrativ şi Fiscal a ICCJ. La data de 9 iunie 2026, judecătorii instanței supreme au admis recursul:
- Detalii soluţie: Admite recursul declarat de reclamanta Societatea Antena TV Group SA împotriva sentinţei civile nr. 240/2020 din 17 iulie 2020 a Curții de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează în parte sentinţa recurată şi rejudecând cauza admite excepţia de nelegalitate a deciziei nr. 69/2018. Admite în parte acţiunea şi dispune anularea procesului-verbal de nr. A-ECS 2562/06.06.2018 şi procesului-verbal de evaluare nr. 2562/06.06.2018. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată astăzi, 09 iunie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
