Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a sub numărul
40863/3/2025, petenţii Constantin Constantin, Florescu Ani-Loredana, Constantin Florentina-Arabela au solicitat înregistrarea Partidului Europa Noastră – PEN în Registrul partidelor politice. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 14/2003. În dovedirea cererii, petenţii au depus înscrisuri. Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 300 lei, conform art. 12 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a a constatat că petenţii au depus înscrisurile prevăzute de art. 18, respectiv statutul partidului, programul partidului, actul de constituire semnat de 3 membri fondatori, declaraţia privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului, precum şi dovada deschiderii contului bancar. De asemenea, s-a făcut dovada publicării anunţului într-un ziar de mare tiraj, iar cererea a fost afişată la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.
Pe de altă parte, analizând statutul partidului, tribunalul constată că la art. 29 alin. 4 din statut s-a prevăzut că fiecare dintre cei trei membri fondatori ai partidului are drept de veto în toate deciziile partidului la orice nivel. Or, art. 1 din Legea nr. 14/2003 prevede că „partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public”, art. 2 stipulează că „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii”, iar art. 3 reglementează că „(1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. (2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României, republicată. (…)”.
De asemenea, art. 40 din Constituţie reglementează dreptul de asociere, respectiv: „(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”, iar unul dintre principiile statului de drept este prevăzut de art. 16 din Constituţie, egalitatea în drepturi, conform căruia „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”
În raport de aceste determinări legale şi constituţionale, tribunalul apreciază că stabilirea unui drept de veto în favoarea membrilor fondatori ai partidului a cărui înregistrarea s-a solicitat încalcă egalitatea în drepturi a membrilor şi goleşte de conţinut dreptul la asociere, precum şi scopurile pentru care poate fi constituit un partid politic. Pentru aceste considerente, observând că în speţă nu sunt întrunite toate cerinţele legale, la 23 martie 2026 Tribunalul București a respins cererea, ca neîntemeiată.
Petenții au atacat soluția cu apel, așa că procesul a ajuns în fața magistraților Curții de Apel București. La 10 iunie 2026, instanța a dispus suspendarea judecării apelului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, respectiv când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei.
