„Țeapa”
În primăvara anului 2020, în timp ce România se afla în stare de urgență și în plină criză sanitară generată de pandemia Covid-19, Zaharia Costel, din județul Călărași, s-a gândit că este rost de ceva bani, pe care să îi obțină cât mai ușor, profitând de disperarea oamenilor. Astfel, la jumătatea lunii martie 2020, individul şi-a creat un cont pe site-ul OLX, de pe postul telefonic 0733xxxxxxx, unde şi-a trecut mai multe nume fictive, afirmând că oferă spre comercializare măşti sanitare. Zaharia Costel dădea asigurări că o cutie conţinea 50 de măşti, preţul fiind de 120 lei/cutie, în funcţie de negocierile purtate cu clienţii, iar primele comenzi au fost primite la data de 14.03.2020 şi au continuat până la data de 17.03.2020. În aceste condiții, în perioada 14-15.03.2020, la adresa sa de domiciliu a făcut mai multe colete, în care a introdus role de hârtie igienică şi prosoape de bucătărie din hârtie, pe care le-a achiziţionat de la mai multe magazine din zonă. Apoi, în zilele de 16.03.2020 și 17.03.2020, s-a deplasat la Oficiul Poştal Express Giurgiu, unde a depus colete către diverşi destinatari din ţară. El a fost cel care a completat cea mai mare partea coletelor la rubrica destinatar şi la valoarea de ramburs, dar în alte câteva situații le-a mai rugat să completeze documentele de expediere pe mama sa, o prietenă a mamei sale, precum şi de o prietenă de-a sa.
Atât cu prilejul discuțiilor telefonice, cât și în anunțurile postate pe platforma OLX, Zaharia Costel s-a recomandat ca făcând parte dintr-o companie furnizoare de măşti medicinale, ceea ce crea un fals sentiment de siguranță persoanelor cu care discuta în ceea ce privește intenția contractuală a vânzătorului. Mai mult, în cazul unora dintre cumpărătorii de bun credință, Zaharia Costel le-a a relatat adevărat scenariu, potrivit căruia el era obligat să limiteze numărul de măști vândute unei singure persoane, fapt ce exacerba panica ce oricum exista în societate din pricina situației pandemice și a lipsurilor de materiale sanitare necesare protecției și prevenirii îmbolnăvirii cu virusul SARS-COV2. În atare situație, declarațiile vânzătorului și limita impusă păreau a fi unele firești, dat fiind faptul că evenimentele se derulau în debutul perioadei în care a fost declarată stare de urgență pe teritoriul României, când procurarea de astfel de materiale sanitare era extrem de deficitară inclusiv pentru unitățile medicale. Au fost astfel expediate 84 de colete, dar în 48 de cazuri, persoanele ce figurau ca destinatari ai coletului nu au fost prejudiciate, datorită faptului că au fost avertizate de către factorul poștal privind practica de înșelăciune folosind coletele poștale, astfel că acestea au refuzat a ridica coletul ori a face plata, actele materiale rămânând în stadiul tentativei. Cu privire la celelalte 36 de persoane vătămate, Zaharia Costel a creat un prejudiciu total în cuantum de 15.565 lei. El a fost identificat relativ ușor de organele de anchetă, iar în iulie 2020 pe numele său este emis un mandat de arestare.
Prima pedeapsă
Prin rechizitoriul din data de 25.01.2021, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Zaharia Costel aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de înşelăciune în formă continuată. În iulie 2022, Judecătoria Giurgiu îl găsește vinovat și îl condamnă pe Zaharia Costel la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (formă continuată, cu 84 de acte materiale, din care 48 în forma tentată, iar 36 în forma consumată, comisă în perioada 14-17.03.2020). Instanța decide să îi interzică inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară. În temeiul art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa închisorii perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, respectiv de la data de 16.07.2020 la 05.10.2020. Pedeapsa de 5 ani închisoare la care a ajuns instanța de fond a avut în vedere tratamentul sancționator al infracțiunii comise în condițiile circumstanței agravante.
Reducerea pedepsei
Soluția Judecătoriei Giurgiu este atacată de inculpat, așa că dosarul ajunge pe rolul Curții de Apel București. În 19 ianuarie anul acesta, un complet de judecată al Secției I Penale a Curții de Apel București decide că reducă cuantumul pedepsei principale de la 5 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare, dispunând însă ca pedeapsa să fie executată de inculpat în regim de detenție. Judecătorii instanței de apel au apreciat că opțiunea instanței de fond, de a face aplicarea art. 77 alin. 1 lit. g C.p. cu corolarul art. 78 C.p., care prevede că pedeapsa pentru infracțiunea comisă în contextul reținerii circumstanțelor agravante poate ajunge la maximul său special și dacă acesta este neîndestulător, se poate adăuga un spor de până la 2 ani, care nu poate depăși 1/3 din acest maxim în cazul pedepsei cu închisoarea, este apreciată de Curte ca exagerată.
După cum se arată în motivarea soluției CAB, consemnată de rejust.ro, este adevărat că fapta inculpatului a vizat un număr mare de persoane vătămate și că s-a desfășurat în contextul pandemiei de Covid-19, dar ținându-se cont doar de aceste împrejurări nu se poate dispune o pedeapsă într-un cuantum atât de mare raportat totuși la limitele prevăzute de lege pentru această infracțiune, comisă în forma sa simplă. În plus, la stabilirea cuantumului pedepsei principale se impune evaluarea tuturor circumstanțelor comiterii faptei, inclusiv cele care pot atenua pericolul social concret (cum ar fi valoarea relativ redusă a prejudiciilor suferite de fiecare dintre persoanele vătămate, după cum și împrejurarea că inculpatul nu a beneficiat efectiv de sumele achitate de acestea, multe dintre actele materiale rămânând în faza tentativei iar pentru altele sumele de bani rămânând în cadrul companiei Poșta Română pentru a fi restituite persoanelor vătămate). Curtea de Apel București a apreciat astfel că o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani și 6 luni, executată în regim de detenție, este suficientă. Soluția a fost definitivă.
