Nu mai puțin de 14.157 de investitori din metropola indiană Mumbai și districtele învecinate au pierdut circa 1,7 miliarde de rupii (aproximativ 16 milioane de euro) între ianuarie 2024 și decembrie 2024 din cauza presupusei fraude Torres, derulate de compania Platinum Hern Pvt Ltd, societatea ce controla lanțul de magazine de bijuterii Torres din India. PHPL-Torres Jewelry a atras investitorii într-o schemă frauduloasă, promițând randamente săptămânale umflate de 2 % până la 9 % pentru bijuterii din aur și diamante. Firma ademenea clienții cu bonusuri de investiții de 20% pentru trimiterea de noi clienți, creând astfel o schemă piramidală clasică Ponzi. Potrivit Oficiului pentru Criminalitate Economică din India, inițiatorii schemei piramidale au organizat seminarii și tombole cu mașini de lux pentru a da impresia de legitimitate. În realitate, societatea punea la bătaie pietre sintetice ieftine din moissanite, pe care le vindea ca diamante scumpe.
Autoritățile indiene au stabilit că Oleksandr Zapichenko, alias Alex, și Olena Stoyan au fost „arhitecții” operațiunilor de structurare financiară și spălare de bani derulate de Platinum Hern Pvt Ltd. Ancheta a dezvăluit că principalii acuzați foloseau coduri, aplicații software și mesagerie instantanee pentru a comunica între ei, a muta bani și a transfera sume mari de bani. Oleksandr Zapichenko și Olena Stoyan erau și principalii responsabili de convertirea depozitelor făcute de clienți în numerar în criptomonedă și efectuarea de tranzacții mari în numerar. O investigație asupra codurilor unice a dezvăluit presupusa existență a unui grup Telegram numit Cash Counter 1, prin intermediul căruia capii rețelei trimiteau coduri specifice pentru a autoriza plățile de numerar. La momentul izbucnirii scandalului, respectivul grup Telegram a fost șters de către administrator, datele devenind astfel irecuperabile. Capii rețelei au fugit din India cu câteva zile înainte ca frauda să iasă la iveală, la începutul anului 2025.
În data de 3 noiembrie 2025, judecătorul de City Civil and Sessions Court din Greater Mumbai a emis mandate de arestare pe numele a 4 persoane, inclusiv a celor 3 ucraineni, care au fost transmise Biroului Interpol. Apoi, pe numele fugarilor, Interpol New Delhi India a emis câte „o notiță roșie” (Red Notice) de urmărire internaţională sub acuzația de spălare a banilor. În martie anul acesta, Direcția pentru Infracțiuni Economice din India a dat de urma unuia dintre acuzați în Republica Moldova și a solicitat instanței extrădarea acestuia. Era vorba de Olena Stoyan, în cazul ei un tribunal de la Chișinău autorizând extrădarea sa din Republica Moldova în India.
A urmat la rând celălalt „arhitect” al fraudei Torres Jewelry, Oleksandr Zapichenko. La data de 22.05.2026, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, adresa IGPR – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul Național Interpol, prin care a fost transmisă acestei unități de parchet notița roșie emisă de Interpol New Delhi India faţă de numitul Zapichencko Oleksandr, cetăţean ucrainean, urmărit internațional pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor prev. de alin. 3 din Legea privind prevenirea spălării banilor din 2002, pentru care legislația din India prevede pedeapsa maximă de 7 ani închisoare.
A doua zi, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti -secţia I Penală, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti având ca obiect cererea de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării în India a lui Oleksandr Zapichenko. Ucranineanul a fost depistat în România venind din Egipt și având asupra sa mai multe înscrisuri în limba spaniolă, ucraineană şi engleză. Potrivit verificărilor efectuate de Biroul Interpol și de Inspectoratul General pentru Imigrări, persoana în cauză nu figurează în prezent ca beneficiar al vreunei forme de protecție internațională. Însă, în anul 2022, Oleksandr Zapichenko a fost beneficiarul dreptului de circulaţie pe teritoriul spaniol (şedere, primire şi permis de muncă), în baza Deciziei de punere în aplicare (UE)2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 referitoare la persoanele afectate de conflictul din Ucraina. Ulterior, în anul 2025 acesta ar fi împuternicit un avocat spaniol pentru depunerea unor noi cereri.
În fața judecătorului Curții de Apel București, Oleksandr Zapichenko nu a dorit să facă declarații, dar a confirmat datele de identificare, arătând că nu face nicio opoziție la identificare. A precizat, în ultimul cuvânt, că nu este de acord să fie extrădat în India. Luând în considerare că persoana indicată în cuprinsul notiței roșii a fost identificată în persoana numitului Oleksandr Zapichenko. raportat la gravitatea faptelor de care acesta este acuzat, dar și la necesitatea asigurării bunei desfășurări a procedurii de soluționare a cererii de extrădare, existând un risc real de a se sustrage instanța a admis, la 23 mai 2026, sesizarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și a dispus arestarea provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării, a persoanei extrădabile Oleksandr Zapichenko, cetăţean ucrainean, urmărit internațional pentru comiterea în India a infracțiunii de spălare a banilor prev. de alin. 3 din Legea privind prevenirea spălării banilor din 2002, pe o perioadă de 30 zile, începând din 23.05.2026 până la 21.06.2026 inclusiv. Următorul termen în procesul de extrădare a fost fixat pentru 17 iunie 2026.
