Răzvan Mirel Chiriță este un deputat român ce reprezintă circumscriptia electorală nr.42 București și care a fost trimis în 2024 în Parlament pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT). Actual lider al grupului parlamentar „Uniți pentru România”, Răzvan Mirel Chiriță a fost exclus în decembrie 2025 din formațiunea condusă de Anamaria Gavrilă. Decizia fusese luată la o lună de la momentul la care Anamaria Gavrilă anunţa că îl desemnează ”cu bucurie şi încredere” pe Chiriţă în funcţia de lider al grupului parlamentar POT din Camera Deputaţilor. Potrivit unui comunicat de presă al partidului, decizia a fost luată după analizarea mai multor situaţii care au arătat că Răzvan Mirel Chiriţă „nu şi-a respectat responsabilităţile de membru şi parlamentar al POT”. Printre motivele principale se numără: lipsa implicării în campania electorală pentru Bucureşti, deşi este deputat de Bucureşti şi a susţinut candidatura partidului, neplata cotizaţiei timp de mai multe luni, absenţa sprijinului şi a implicării în activitatea partidului şi neinformarea partidului despre situaţii care ar putea influenţa activitatea partidului, se mai arăta în comunicatul POT.
Răzvan Mirel Chiriță are și probleme în justiție, fiind trimis în judecată în martie 2023 de procurorii DNA pentru complicitate la abuz în serviciu după ce firma pe care o administra, Solutions Line SRL, ar fi vândut Primăriei Slatina, în pandemie, materiale sanitare la prețuri supraevaluate. Prejudiciul constatat de procurorii DNA a fost stabilit la circa 2,5 milioane lei.
După ce a fost dat afară din POT, Răzvan Mirel Chiriță a chemat în judecată, prin cererea înregistrată la data de 13.01.2026 pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a-V-a Civilă, pe pârâtul Partidul Oamenilor Tineri. Reclamantul a solicitat instanţei ca, pe calea ordonanței președințiale, să suspende executarea procesului-verbal nr. PV-CA/EXDec 1/2025 din data 9.12.2025, emis de Comisia de Arbitraj Naţională a Partidului Oamenilor Tineri, până la soluţionarea definitivă a cererii de anulare a acestuia ce face obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. În motivarea cerereii, reclamantul a arătat că excluderea sa din partid, anterior unei verificări judiciare a legalităţii actului, afectează direct exercitarea mandatului parlamentar, funcţionarea grupului parlamentar şi dreptul de reprezentare politică a alegătorilor.
Analizând cererea de emitere a ordonanței președințiale în raport de motivele invocate în susținerea acesteia, având în vedere materialul probator administrat în cauză precum și dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată că aceasta nu este fondată. Instanța a arătat că, pentru a fi admisibilă o ordonanţă preşedinţială este necesar a fi îndeplinite patru condiţii, în mod cumulativ, respectiv: afirmarea de către reclamant a unei aparenţe de drept, caracterul urgent, caracterul provizoriu şi neprejudecarea fondului. În ceea ce privește existența unei aparențe de drept, se reține că, spre deosebire de acţiunile de drept comun, ordonanţa preşedinţială nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei pretenţiei formulate, aparenţa de drept în favoarea unei persoane fiind o chestiune relativă care nu poate fi stabilită însă în abstract, ci doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul unui raport juridic. Astfel, procedând la o examinare sumară a criticilor de nelegalitate și de netemeinicie ale actului a cărui suspendare se solicită de către reclamant, prin raportare la înscrisurile administrate ca probă în prezenta cauză, Tribunalul constată că acesta nu pare a fi afectat de vicii de ordin procedural și substanțial invocate prin raportare la art. 39 din Statutul partidului, care stabileşte atribuţiile Comisiei de Arbitraj Naţională, organismul care a adoptat hotărârea a cărei suspendare se solicită, respectiv art. 24 din acelaşi Statut, sancţiunea se poate aplica şi în lipsa membrului, se urmând a se verifica de către instanța învestită cu soluționarea cererii de anulare criticile concrete formulate, problemele de nelegalitate fiind generate de competența organului care a dispus sancțiunea, de respectarea drepturilor procedurale în cadrul procedurii interne de sancţionare în concret. În ceea ce priveşte urgenţa, Tribunalul apreciază neîndeplinită condiţia, având în vedere consecinţele care se pot produce în ceea ce privește drepturile reclamantului, deoarece excluderea din partid nu are ca efect pierderea calităţii de parlamentar şi implicit a dreptul de reprezentare politică a alegătorilor care decurge din această calitate, totodată nu afectează funcţionarea grupului parlamentar în condiţiile în care dreptul pretins, de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul acestuia, nu este inerent calităţii de membru al partidului, ci depinde de voinţa membrilor grupului.
Constatând că cele două condiţii mai sus examinate nu sunt îndeplinite în cauză, tribunalul a apreciat că nu se mai impune analizarea celorlalte două condiţii de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, deoarece art. 997 Cod procedură civilă prevede caracterul lor cumulativ. Pentru aceste considerente, constatând că în cauza de faţă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă pentru promovarea ordonanţei preşedinţiale, Tribunalul București, chiar la primul termen de judecată, desfășurat la 20 ianuarie 2026, a respins cererea ca neîntemeiată.
Răzvan Mirel Chiriță a atacat în zadar soluția cu apel. La 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a soluționat dosarul, tot la primul termen de judecată:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Obligă apelantul-reclamant la plata către intimatul-pârât a sumei de 4811.96 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente apelului constând în onoarariu de avocat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 21.07.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
