Justnews.ro

Avocatul și profesorul Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept a Universității București, critică modul în care este finanțat învățământul superior de stat din țara noastră. “Nu există criterii de merit profesional nici măcar atunci când, din cauza structurii profesiilor pentru care se pregătesc absolvenții, ele sunt ușor de cuantificat și verificat. Nu contează absolut deloc că o universitate produce 50 % dintre cei admiși în profesia de magistrat și că o alta nu produce niciunul. Dacă au fiecare câte 300 de studenți la zi, ele primesc aceeași bani de la stat” – a declarat, într-un interviu pentru Justnews, decanul Facultății de Drept a Universității București, care ne-a prezentat și scurt un bilanț făcut la jumătatea mandatului său de 4 ani. În privința pensiilor și salariilor magistraților, Răzvan Dincă este de părere că veniturile acestora nu trebuie să expună nici la pauperitate, nici la frustrare. El a exemplificat cu situația unui dosar în care valorile financiare disputate sunt enorme. Un astfel de litigiu va genera probabil și un uriaș onorariu avocațial, iar modul în care magistratul se apropie de caz nu ar trebui să fie umbrit de comparația dintre salariul său și onorariul avocatului, a detaliat profesorul Răzvan Dincă necesitatea și justețea existenței unor venituri mari în cazul magistraților.

Justnews: Care ar fi câteva din argumentele pentru ca un tânăr să aleagă Facultatea de Drept a Universității București și nu o Facultate de Drept privată din Capitală?

Răzvan Dincă: Nivelul de performanțe profesionale în cazul absolvenților Facultății de Drept de la Universitatea București este net superior ca proporție, ca și calitate față de nivelul oricăreia dintre facultățile private din Capitală. În primul rând, examenele de admitere în profesii juridice sunt dominate de absolvenții noștri. În al doilea rând, Facultatea de Drept a Universității din București este foarte bine conectată cu instituțiile în care Dreptul este un instrument de lucru și o profesie, prin faptul că avem circa 100 de parteneri de practică în toate instituțiile statului, precum și în sectorul privat. Apoi, avem cea mai dezvoltată ofertă educațională din perspectiva programelor de învățământ, atât la licență, unde suntem într-un proces de dezvoltare, cât și la master. Iarăși, avem probabil cele mai multe parteneriate internaționale dintre toate facultățile de Drept din România. Apoi, oferim posibilitatea de a avea printre colegii noștri, printre profesorii de la Drept, personalități de prestigiu din domeniul juridic, care sunt și străluciți practicieni și care au contribuit la întocmirea legilor fundamentale ale României sau care lucrează în instituțiile europene, uneori la cel mai înalt nivel al jurisdicțiilor europene. Toți acești oameni, fiind profesori, transmit experiența lor, “luminile și înțelepciunea lor”, potrivit unei expresii consacrate, către studenții noștri. De asemenea, le creează acestora oportunități pentru începutul carierelor lor în aceste instituții, deoarece conexiunea noastră cu practica se manifestă prin aceste două modalități, și anume profesorii care sunt și practicieni transmit experiența lor în procesul de învățământ, în primul rând, iar în al doilea rând practicienii care sunt și profesori pot ca, în instituțiile pe care le conduc, să asigure un bun loc de lansare unor noi cariere de juriști, deci o oportunitate oferită cu prioritate studenților pe care i-au cunoscut și ale căror chemări profesionale au putut cu această ocazie să le afle în mod direct. Acestea cred că sunt numai o parte din argumentele care fac ca alegerea dintre facultatea noastră și oricare alta din domeniul Dreptului din Capitală  să fie destul de simplă.

Justnews: Acum 2 ani, s-a încercat o majorare semnificativă a taxelor, cu argumentul că acestea nu acopereau decât circa 40 la sută din alocațiile bugetare pe student școlarizat. După proteste ale studenților, nu s-a reușit decât indexarea nivelului taxelor cu rata inflației. Care este situația în prezent?

Răzvan Dincă: În urma acelor proteste, cuantumul taxelor n-a putut să crească la nivelul alocațiilor bugetare, așa cum propusesem, dar a crescut, totuși, cu mai mult decât rata inflației. Deci am recuperat, cu ocazia acelei dezbateri, o bună parte din decalajul dintre finanțarea privată a studiilor prin intermediul taxei de studiu și finanțarea publică prin intermediul alocației bugetare. Acest decalaj nu s-a redus la zero, dar s-a redus semnificativ. Ulterior, într-adevăr, taxele nu au crescut decât în raport cu rata inflației, în timp ce alocația bugetară a scăzut, ceea ce face ca, în acest moment, principalul element de presiune asupra bugetului nostru să nu fie taxele, care cât de cât au ținut pasul cu rata inflației, ci să fie alocația bugetară, care n-a ținut pasul cu rata inflației. Mai mult, din informațiile pe care le avem, alocația bugetară prevăzută pentru anul următor nu va ține deloc pasul cu rata inflației. Acum, cred că noi ne apropiem de nivelul alocației bugetare, dacă nu cumva chiar îl depășim în acest moment. Asta înseamnă că avem în continuare deficit bugetar, dar el nu mai este cauzat, în primul rând, de faptul că nu am fi actualizat taxele, ci este cauzat de faptul că finanțarea de la bugetul de stat este foarte redusă pentru Drept. Autoritățile, Ministerul Educației, consideră probabil că mijloacele necesare învățământului juridic nu sunt extrem de costisitoare. Ceea ce pot să constat este că partea de alocații pe care o primim noi este insuficientă.

Justnews: Cu cât a scăzut procentul, comparativ cu 2020?

Răzvan Dincă: Aproximativ cu 20 la sută în termeni reali. Trebuie să mai ținem seama și de faptul că vor crește astronomic cheltuielile cu utilitățile din cauza crizei energetice. Așa că ne aflăm sub niște presiuni bugetare destul de importante și vă mărturisesc că, de data aceasta, modalitatea de a face față acestor presiuni nu va putea să fie o nouă mărire masivă a taxelor. Probabil că vom urma în continuare rata inflației, dar există niște limite și demografice și economice ale pieței căreia ne adresăm în ceea ce îi privește pe studenții noștri și cred că trebuie să luăm act de faptul că ne apropiem de aceste limite.

Justnews: În 2021, ați avut un mare scandal de copiat, în care au fost implicați 46 de studenți. Cel puțin unul dintre cei sancționați s-a adresat instanței și a câștigat, recent, procesul definitiv, judecătorii apreciind că actul administrativ de exmatriculare a reclamantului a fost nelegal, întrucât regulamentul nu cuprindea nicio dispoziție privitoare la frauda prin mijloace electronice. Ce ne puteți spune despre toate acestea?

Răzvan Dincă: Juriștii știu că există un principiu de drept conform căruia dacă legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Aplicând acest principiu la un regulament care sancționa frauda ca o formă de comunicare între studenți în timpul examenului, fără a se distinge după natura examenului sau după mijloacele electronice sau fizice cu care se desfășoară acesta, ar fi rezultat că, indiferent  de modalitatea de desfășurare a examenului, regulamentul, care sancționa frauda sub forma comunicării în timpul examenului, s-ar fi putut aplica. Desigur că în cazul pe care îl menționați, instanțele au reținut altfel. Dar cazul pe care îl menționați este numai unul din cele, cred că în jur de 10, care au fost declanșate de către o parte dintre cei sancționați cu exmatricularea în anul 2021.  Aceștia au obținut, iar eu cred că sub acest aspect instanțele au procedat corect, ca până la finalizarea disputei judiciare, să-și continue studiile. Prin urmare, chiar dacă nu vor termina la Facultatea de Drept a Universității din București, notele pe care le obțin până atunci, studiile efectuate, vor putea fi echivalate, astfel încât să se apropie de o diplomă eventual la o altă facultate, în cazul în care decizia de exmatriculare va fi menținută. Așa că, din acest punct de vedere, cea mai mare parte a celor care au atacat decizia de exmatriculare sunt în continuare între noi și sunt studenți în anul III. Trebuie să recunosc și faptul că unii dintre ei sunt studenți foarte buni.

Justnews: Pe studenți îi exmatriculăm, dar ce opinie aveți despre valul  de contestații privind plagiatele, care îi afectează în mod special pe distinșii politicieni?

Răzvan Dincă: Eu sper din toată inima că acest val nu va afecta și lucrările științifice ale distinșilor noștri colegi universitari. Câtă vreme calitatea lor și probitatea lor profesională și științifică nu este pusă la îndoială, e încă bine, iar Universitatea măcar transmite, prin membrii corpului său profesoral, un mesaj de seriozitate și exigență. Sper să transmitem acest mesaj în continuare. Argumentul “fură și politicienii, deci pot să copieze și studenții” nu cred că funcționează. România trăiește, știm cu toții, în relativism etic, adesea noi ne scuzăm pentru cât furăm, pentru că alții fură mai mult. Problema este că într-un mediu etic funcțional, argumentul a trebuit să meargă invers și anume cel care transgresează norma nu poate pretinde să nu fie sancționat. El încalcă regulile jocului și obține în felul acesta rezultate, recompense nemeritate. Asta trebuie să prevenim fiecare dintre noi, la nivelul său de decizie. Cu atât mai mult în privința acelor persoane care pretind să conducă în continuare destinele societății românești și ale statului român. Mă refer la politicieni, aceia care se oferă să chivernisească interesul public și deci să ne gestioneze tuturor viața, la un nivel presupus de competență și probitate. Societatea românească cred că n-ar trebui să-și lase interesele pe mâna acestor oameni care i-au încălcat regulile și care pretind acum să îi protejeze interesul public.

Justnews: Pe de altă parte, sunt voci care spun că actualii absolvenți de învățământ superior sunt mult mai puțin pregătiți decât generațiile anterioare și asta din considerente financiare. Adică, universitățile sunt mult mai puțin riguroase, acceptă promovarea examenelor, chiar dacă nu sunt pregătiți, doar pe motive financiare.  Cât de adevărată e această afirmație?

Răzvan Dincă: Cred că la nivel general este adevărată, pentru că finanțarea învățământului universitar este deficitară. Uneori nu contează criterii de merit profesional, nici măcar atunci când, din cauza structurii profesiilor pentru care se pregătesc absolvenții, ele sunt ușor de cuantificat și verificat. Asemenea criterii nu se iau în considerare. Spre exemplu, nu mă refer decât la domeniul Dreptului, că pe acesta îl cunosc, nu contează absolut deloc că o universitate produce 50 % dintre cei admiși în profesia de magistrat și că o alta nu produce niciunul. Dacă au fiecare câte 300 de studenți la zi, ele primesc aceeași bani de la stat. Dacă acestea sunt rațiunile care determină finanțarea, este evident că universitățile vor fi îndemnate să pregătească numere mari. Dar este elementar în teoria actului pedagogic că, cu cât formația de lucru e mai mare, cu atât contactul direct al profesorului, al formatorului cu fiecare dintre membrii ei este mai redus și, deci, și pregătirea tinde să fie mai slabă. Acest factor pare să nu fie deloc avut în vedere când se analizează și se acordă cifrele de finanțare, unde, v-am spus, cel puțin pentru finanțarea de bază, acestea sunt direct proporționale cu numărul de studenți. Desigur că este greșit acest aspect.

Justnews: Ne aflăm la 2 ani de la alegerea dumneavoastră de decan, deci la jumătatea mandatului de 4 ani. Vă rugăm să ne prezentați un scurt bilanț al celor mai importante realizări.

Răzvan Dincă: Am reușit să reabilităm toate sălile istorice de seminar ale Facultății de Drept și să dăm în funcțiune 10 săli de seminar noi, ceea ce înseamnă că în mod concret, am crescut capacitatea de spații pedagogice a facultății cu 500 de locuri. Sălile sunt dotate la nivel tehnologic corespunzător timpului pe care îl trăim.  Am creat 3 programe de master noi, care sunt în stadii diferite de organizare. Masterul în limba germană de Drept economic european s-a desfășurat în cursul anului trecut în colaborare cu Universitatea din Würzburg și urmează să-l reluăm în anul următor. Din păcate, apropo și de ce spuneați mai devreme legat de calitatea absolvenților din învățământul de licență, se pare că apetența pentru acest proiect, destinat oarecum elitei și unei limbi dificile cum este germana, nu este încă foarte mare pe piața românească. Și totuși, insistăm să menținem acest program de master. Suntem acum în curs de acreditare cu un master în Dreptul noilor tehnologii pe care intenționăm să îl lansăm începând cu anul 2023. El a fost inclus și în sprijinul financiar pentru digitalizare, acordat prin PNRR și având în vedere că este foarte atractiv și actual, prin disciplinele pe care le propune, sunt convins că va avea succes. Trecând prin pandemie, am avut răgazul să ne re-investigăm metodele de evaluare. În consecință, s-a reformat sistemul de admitere, atât în programul de licență, cât și în programul de master.  De asemenea, foarte important, lucrăm la un nou plan de învățământ pentru programul de licență. Proiectul mobilizează toate energiile corpului profesoral și ale studenților și noi sperăm că acesta va fi finalizat și va deveni aplicabil începând cu anul universitar următor. Am continuat diversele colaborări internaționale, am continuat să dezvoltăm rețeaua Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene. În plus, am încheiat cu o universitate americană un protocol care oferă, printr-o recomandare, unor absolvenți, sau unor studenți de la noi de la programele de master, posibilitatea de a-și completa studiile cu un program de master în Drept American. Prin recomandarea de care vă vorbeam, taxa se va situa la nivelul de 25% din taxa lor obișnuită, în condițiile în care universitățile americane sunt foarte costisitoare.

Justnews: Există interes din partea studenților?

Răzvan Dincă: La început foarte limitat, dar mai nou din ce în ce mai mulți devin interesați. A început să funcționeze filiera. Deja în al 2-lea an au apărut și studenți care au urmat această filieră.  Există un interes în creștere.

Justnews: Sunt tineri care, deși stăpânesc foarte bine engleza, în momentul în care se lovesc de termenii tehnici juridici au probleme mari.

Răzvan Dincă: Avem două proiecte: unul care vizează reforma planului de învățământ pentru programul de licență actual, unde, între altele, dorim să introducem un curs de engleză juridică, pentru acei studenți care privesc la posibilitatea de a trebui să practice dreptul în limba engleză și care vor trebui să aibă aparatul terminologic adecvat. Și al doilea lucru pe care îl pregătim, dar este încă într-un stadiu incipient și va fi un proiect principal, dar nu anul acesta, este un program de pregătire juridică – Carieră internațională și europeană, în limba engleză, cu multe elemente de drept comparat sau supra-național și care va fi un program de licență, integral în această limbă, deci care va prelua introducerea conceptelor și a sistemelor, la începutul studierii dreptului, direct în limba engleză.

Justnews:  Am vorbit de reușite. Haideți să vorbim și de neîmpliniri. Ce nu ați reușit să obțineți încă, din ce v-ați propus?

Răzvan Dincă:  Nu avem neîmpliniri definitive. Sunt însă lucruri care au mers foarte încet. Spre exemplu, mi-am propus, am promis colegilor, mulți dintre ei își aduc aminte cu o oarecare enervare de faptul că ne-am propus să avem o bază de date centralizată la nivelul întregii facultăți, cu întreaga activitate științifică a colegilor noștri pe care aceștia să o poată actualiza în timp real, introducând o singură dată o singură activitate în această bază. Și apoi pentru raportări, pentru finanțarea instituțională care condiționează alocația bugetară suplimentară, pentru tot felul de evaluări care generează birocrația învățământului universitar de care se plânge toată lumea, să-și preia Universitatea informațiile deja introduse de acolo, direct din baza de date.  Acest lucru nu reușim încă să-l realizăm. Au fost tot felul probleme, s-a încercat o finanțare, dar n-am reușit să avansăm cu el deloc. Acum o luăm din nou de la început într-un nou cadru, dar intenționăm să facem chestiunea asta până să se termine următorii 2 ani de mandat. Apoi, programul în limba germană de care vă spuneam, de Drept economic european, care în primul an s-a desfășurat on-line pentru că era pandemie. Asta a avut avantaje și dezavantaje. Avantajele au fost acelea că era mai accesibil, studenții germanofoni din Transilvania sau din Banat nu trebuiau să se deplaseze la București ca să participe la cursuri și de asemenea, că era mai ieftin. Profesorii de la Universitatea din Würzburg nu trebuiau să se deplaseze la București pentru a preda. În primul an a funcționat și a fost un succes. Rata de abandon a fost mică, numărul celor înscriși nu a fost colosal, 13 sau 14 studenți, dar era suficient pentru a se putea organiza. În al 2-lea an, deja numărul candidaților a fost mult mai redus. Iată o neîmplinire temporară. Așa că va trebui să promovăm mai mult prin marketing, prin toate instrumentele de promovare, acest program, pentru ca să încercăm să-i consolidăm prezența în oferta educațională a facultății.

Justnews: În aceste vremuri vor ieși la pensie mulți magistrați. Aveți o strategie privind acoperirea de către Facultatea de Drept a a deficitului de oameni cu pregătire juridică ce poate apărea în următorii ani? Ar fi o soluție creșterea numărului de locuri la facultățile de Drept?

Răzvan Dincă: Eu aș pleda pentru creșterea calității studenților la Facultatea de Drept și nu pentru creșterea numerelor. Așa cum v-am spus, creșterea numerelor expune actul pedagogic unor riscuri de ineficiență, riscului de scădere a mediei calității studenților deci a gradului de profesionalizare a viitorilor juriști. De aceea nu sunt favorabil creșterii numerelor. Vă exemplific cu niște statistici. La Institutul Național de Magistratură, la ultimul examen pentru care s-au publicat rezultatele finale, cel din 2021, 47% dintre candidații admiși proveneau de la facultatea noastră, ca proporție dintre candidații admiși. Ca proporție din numărul nostru de candidați erau cam jumătate care reușiseră să fie admiși. Și la mică distanță, după noi, avea un procentaj destul de apropiat Universitatea Babeș Bolyai. Noi trebuie să creștem acest procentaj, respectiv al candidaților noștri care reușesc să fie admiși acolo unde vor să dea. Și pentru asta noi nu trebuie să ne creștem numărul de studenți sau numărul de absolvenți pe care îl livrăm. Pentru asta trebuie să creștem calitatea lor, respectiv ponderea celor buni în numărul lor total.

Justnews: Pe termen scurt, se prefigurează o criză în sistem, generată de numărul insuficient de magistrați. Dacă INM coboară ștacheta la admitere, ca să intre și absolvenții unor facultăți de Drept mai slab cotate? Ar fi o variantă proastă?

Răzvan Dincă: Cred că trebuie să se evite primejdia scăderii exigenței la examenele de admitere la Institutul Național de Magistratură sau în cadrul programelor de formare profesională ale acestui institut. De ce? Pentru că jurisprudența e slabă slabă nu numai când o fac în grabă puțini judecători care sunt presați de multe dosare ci și când o fac mulți judecători, nepresați dar insufiecient de competenți. Trebuie să prevenim situația în care sunt mulți și incompetenți. Trebuie să rămână la fel de competenți și, desigur, să fie într-un număr suficient. Făceați referire la o scădere drastică a efectivelor de magistrați. Într-un prim puseu, probabil că așa va fi, pentru că magistrații au fost anunțați, în discuțiile acestea, despre modificările legislative că s-ar putea ca fereastra în timp până la care pot să se pensioneze la 25 de ani de activitate, să se îngusteze.  Și atunci toți cei care au deja 25 de ani de ani de activitate și poate că se mai gândeau dacă se pensionează sau nu, au primit un impuls hotărât să se pensioneze acum. Numai că cei care nu sunt încă în această situație, pentru că nu au atins vârsta de 25 de ani, vor rămâne mai mult în sistem. Și aceia vor compensa în timp cu efectivele lor ceea ce se pierde acum. Cred că nu toate compensările acestui deficit trebuie să vină la nivelul de admitere în magistratură.

Justnews: Ar putea fi o soluție pentru magistratură varianta cu acceptarea celor din profesiile juridice?

Răzvan Dincă: Eu nu sunt un mare fan al acestei soluții pentru un motiv destul de simplu. Cred că mulți dintre aceia care și-au construit cariera într-o altă profesie juridică și care sunt buni acolo, se simt bine în ea și nu și-o schimbă. Statistic, nu cei mai buni vor hotărî să și-o schimbe.

Justnews:  Magistrații sunt demonizați în prezent pentru salariile și pensiile “nesimțite”. Sunteți avocat și dascăl. Sunt veniturile magistraților nejustificate, așa cum zic mulți?

Răzvan Dincă: În proverbele lui Solomon, este un text care spune că “săracul nu trebuie să fie judecător”. Deci cred că salariile magistraților nu trebuie să expună nici la pauperitate, nici la frustrare. La pauperitate nu, pentru că ei sunt niște oameni care au nevoie să aibă mintea limpede. Și mintea limpede despre interesele altora, pe care trebuie să le judece și care stau în balanța deciziei lor. Iar judecata dreaptă poate să fie îndoită și de griji nefirești, cum ar fi grijile financiare. Vă spuneam că magistrații nu trebuie să fie nici pauperi, nici frustrați. Uneori magistraților le sunt prezentate spre soluționare cazuri cu valori morale sau financiare foarte importante De pildă valor morale de neprețuit: toți judecătorii de penal cântăresc libertatea omului. Sau litigii civile ori comerciale de valori enorme. Aceste litigii nu pot fi soluționate de cineva care are mărunte probleme financiare legate de ziua de mâine. Mai mult, pentru că valorile sunt enorme, acele litigii vor genera probabil și onorarii avocațiale enorme. Nu cred că e bine ca modul în care magistratul se apropie de caz să fie umbrit de comparația dintre salariul său și onorariul avocatului.  Există însă alte lucruri cam greu de justificat, cum ar fi faptul că pensia magistraților ar fi mai mare decât ultimul salariu. Este bizar că statul român pare să-i impulsioneze pe magistrați să nu judece, ci să se retragă, să iasă la pensie și îi plătește astfel mai mult decât dacă rămân în sistem. Acest lucru cred că ar trebui în mod necesar schimbat.

Justnews: Sunteți un recunoscut avocat pe proprietate intelectuală. În 2020 firma dumneavoastră Răzvan Dincă & Asociatii a fost desemnată cea mai bună pe proprietate intelectuală din țară. Mulți ani, SUA mai ales, au criticat România pentru insuficienta protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Cum stă România în prezent din acest punct de vedere?

Răzvan Dincă: În 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană, care figura pe lista de avertizare a Raportului Special 301, privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală în lume.  În 2022, România a dispărut de pe această listă, ceea ce de fapt reflectă niște progrese destul de alerte care s-au făcut în această perioadă, progrese suficient de mari încât să ne scoată de pe listă. A fost numit un cooronator național al strategiei de proprietate intelectuală, s-au dinamizat grupurile de lucru pentru elaborarea acestei strategii cu mobilizarea tuturor instituțiilor implicate și a reprezentanților sectorului privat, s-au recuperat restanțele în implementarea unor directive europene si in perfectionarea unor acte normative, se lucreaza la imbunătățirea capacității instituționale de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală,  suntem în strânsă legătură cu partenerii americani asupra proceselor transnaționale de investigare și combatere a criminalității în domeniul ip precum și pentru transferul de expertiză instituțională.

Justnews: Ce consecințe a avut pentru România faptul că a stat atâția ani pe această “listă neagră” a Statelor Unite?

Răzvan Dincă: Să spunem că lista nu era chiar neagră ci gri: se semnalau dificultăți și avertismente pentru investitorii americani în relațiile cu România care puteau depinde de protecția locală a proprietății intelectuale. Se spune adesea că protecția proprietății intelectuale se încurajează creativitatea locală. Dar pe lângă acestea se încurajează și relațiile de comerț exterior. Nu știu dacă s-au putut cuantifica urmările aflării României mult timp pe lista 301, dar probabil că a generat anumite bariere în comerț sau anumite inhibări ale unor investiții în industrii creative. Din câte știu însă, pe de altă parte, industrii creative s-au dezvoltat spectaculos în ultimii 30 de ani în România, inclusiv cu participarea unor investitori americani. În consecință, trebuie să considerăm că aceste bariere probabil că au diluat efectele pozitive ale unor astfel de investiții, dar nu le-a oprit cu totul.

foto: razvandinca-legal.ro

Alte articole