Guvernul României a formulat recent punctul său de vedere referitor la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, inițiată de senatorul AUR Nicolae Vlahu, împreună cu un grup de parlamentari AUR (Plx.592/2025, Bp.213/2026). Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se, în principal:
- redefinirea erorii judiciare, prin extinderea sferei acesteia și la situațiile în care nu sunt respectate deciziile Curții Constituționale ori deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție;
- instituirea obligației în sarcina Ministerului Finanțelor de a exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului doar în baza hotărârii de condamnare a statului pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare; – majorarea de la 1 an la 3 ani a termenului de exercitare a acțiunii în regres, termen calculat de la data plății de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire;
- instituirea obligației judecătorilor și procurorilor de a încheia o asigurare de răspundere civilă profesională pentru riscurile patrimoniale rezultate din exercitarea funcției, asigurarea urmând a fi acoperită integral de către judecător sau procuror;
- consacrarea ca abatere disciplinară distinctă a nerespectării deciziilor Curții Constituționale a României ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii;
- redefinirea relei credințe și a gravei neglijențe în cazul erorii judiciare, urmând ca definiția acestora să includă și situația încălcării deciziilor Curții Constituționale ori deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii.
Executivul consideră că, în măsura în care judecătorii și procurorii nu răspund pentru erorile judiciare comise fără rea-credinţă sau gravă neglijenţă, exercitarea de către Ministerul Finanțelor a acțiunii în regres, în lipsa hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau a unui alt înscris circumstanțiat prin lege, prin care s-a constatat că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, ar atrage riscul ca o asemenea acțiune să fie declarată inadmisibilă și, totodată, ministerul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată și altor eventuale pretenții ale magistraților. Cât privește majorarea termenului de prescripție pentru exercitarea acțiunii în regres (art. I pct. 4 din inițiativa legislativă), mecanismul juridic propus de către inițiatori este de natură să conducă la afectarea independenței magistratului în exercitarea funcției. Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
