Justnews.ro

Procurorul general al PICCJ, Gabriela Scutea, a formulat, pe 18 iunie 2020, un Recurs în Interesul Legii (RIL), în materie penală,  pentru a se lămuri dacă are sau nu calitatea, expres prevăzută în Codul de procedură penală, de „procuror ierarhic superior celui care a dispus soluția”. Recursul în Interesul Legii (RIL), în materie penală,  a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea interpretării și aplicării unitare a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din  Codul  de  procedură  penală privind  reluarea  în  caz  de  redeschidere  a urmăririi penale.

Art. 335 din Codul de procedură penală – Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale:

  • Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. (…)”
Cele două orientări opuse

Potrivit procurorului general al României, examenul jurisprudenței existente în materie evidenția două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.

  1. Într-o opinie, minoritară, instanțele au respins confirmarea redeschiderii urmăririi penale în cauzele în care soluțiile de clasare infirmate prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  erau dispuse de procurori  din  cadrul  parchetelor  din  subordine  ori  structurilor  specializate  ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În această orientare s-a susținut că numai procurorul  imediat ierarhic superior  celui care a dispus soluția poate dispune redeschiderea urmăririi penale și sesizarea  judecătorului de cameră preliminară în vederea confirmării.  Rațiunea posibilității  procurorului ierarhic superior de a infirma ordonanța de clasare și de a redeschide  urmărirea penală rezidă în competența procurorului ierarhic superior de a efectua  el însuși actele și lucrările procurorului controlat. Norma legală a art. 335 alin. 1  Cod  pr.pen.  reprezintă  o  normă  legală  de  competență  materială  exclusivă  a procurorului imediat ierarhic superior de a infirma ordonanța de clasare și de a  dispune redeschiderea urmăririi penale
  2. Dimpotrivă, potrivit opiniei majoritare,  în aceeași ipoteză instanțele au confirmat redeschiderea   urmăririi penală dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în cauze soluționate prin clasare de procurori din  cadrul  parchetelor  din  subordine  ori  structurilor specializate  ale  Parchetului  de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Argumentele procurorului general

Procurorul general Gabriela Scutea considera că soluția legală în materie este ilustrată de următoarea orientare jurisprudențială: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are calitatea de procuror ierarhic superior și în  raport  cu  procurorii  din cadrul direcțiilor specializate  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe care le conduce, prin intermediul procurorilor șefi direcție  având astfel competența legală de a efectua controlul ierarhic în  conformitate  cu dispoziţiile art. 335 alin. 1 C.pr.pen.( Anexa 4 -9). O interpretare în sensul că procurorul general al PICCJ nu are calitatea de  procuror  ierarhic  superior  cerută de art.  335  alin.  1  Cod  pr.pen.  în  raport  cu soluțiile emise de parchetele din subordine ori  structurile  specializate, lipseşte conducătorul Ministerului Public de unul dintre instrumentele sale de control  asupra  activităţii  procurorilor  din  subordine,  încălcând  astfel  dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, art. 131 alin. (1)  privind  rolul  procurorului  şi  ale  art.  132  alin.  (1)  privind  principiul controlului  ierarhic  al  procurorilor.

Respectarea  principiului  legalității  este  o garanție a statului de drept, conchidea procurorul Gabriela Scutea, care amintea că redeschiderile de urmărire penală au fost dispuse în urma unor controale tematice asupra activității parchetelor din subordine, monitorizărilor de practică judiciare realizate în domeniilor prioritate ale Ministerului Public, soluționării unor conflicte   de  competență  între  parchete,  transpunerii  unor  decizii  CEDO  de condamnare a Statului Român pentru încălcarea dispozițiilor Convenției europene a  drepturilor omului în  instrumentarea  unor  dosare  penale  ori  în  examinarea  memoriilor părților, în special în situația în care parchetele inferioare au refuzat reluarea anchetelor.  În  cazuistica  ICCJ  sunt  relevante  redeschiderile  de  urmărire  penală  în  dosarele având ca obiect infracțiuni contra păcii și omenirii comise în contextul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990, mai argumenta procurorul general al României.

Hotărârea ICCJ 

Luni, 14 septembrie 2020, un Complet pentru soluționarea R.I.L. de la Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat hotărârea în această speță:

  • Detalii soluţieAdmite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală privind reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale stabileşte că: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infirmării unei soluţii dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), nu are în toate situaţiile calitatea expres prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia”. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2020.

 

Alte articole