Procurorul general al PICCJ, Gabriela Scutea, a formulat, pe 18 iunie 2020, un Recurs în Interesul Legii (RIL), în materie penală, pentru a se lămuri dacă are sau nu calitatea, expres prevăzută în Codul de procedură penală, de „procuror ierarhic superior celui care a dispus soluția”. Recursul în Interesul Legii (RIL), în materie penală, a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea interpretării și aplicării unitare a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală privind reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale.
Art. 335 din Codul de procedură penală – Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale:
- Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. (…)”
Cele două orientări opuse
Potrivit procurorului general al României, examenul jurisprudenței existente în materie evidenția două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.
- Într-o opinie, minoritară, instanțele au respins confirmarea redeschiderii urmăririi penale în cauzele în care soluțiile de clasare infirmate prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție erau dispuse de procurori din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În această orientare s-a susținut că numai procurorul imediat ierarhic superior celui care a dispus soluția poate dispune redeschiderea urmăririi penale și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea confirmării. Rațiunea posibilității procurorului ierarhic superior de a infirma ordonanța de clasare și de a redeschide urmărirea penală rezidă în competența procurorului ierarhic superior de a efectua el însuși actele și lucrările procurorului controlat. Norma legală a art. 335 alin. 1 Cod pr.pen. reprezintă o normă legală de competență materială exclusivă a procurorului imediat ierarhic superior de a infirma ordonanța de clasare și de a dispune redeschiderea urmăririi penale
- Dimpotrivă, potrivit opiniei majoritare, în aceeași ipoteză instanțele au confirmat redeschiderea urmăririi penală dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în cauze soluționate prin clasare de procurori din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Argumentele procurorului general
Procurorul general Gabriela Scutea considera că soluția legală în materie este ilustrată de următoarea orientare jurisprudențială: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are calitatea de procuror ierarhic superior și în raport cu procurorii din cadrul direcțiilor specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe care le conduce, prin intermediul procurorilor șefi direcție având astfel competența legală de a efectua controlul ierarhic în conformitate cu dispoziţiile art. 335 alin. 1 C.pr.pen.( Anexa 4 -9). O interpretare în sensul că procurorul general al PICCJ nu are calitatea de procuror ierarhic superior cerută de art. 335 alin. 1 Cod pr.pen. în raport cu soluțiile emise de parchetele din subordine ori structurile specializate, lipseşte conducătorul Ministerului Public de unul dintre instrumentele sale de control asupra activităţii procurorilor din subordine, încălcând astfel dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, art. 131 alin. (1) privind rolul procurorului şi ale art. 132 alin. (1) privind principiul controlului ierarhic al procurorilor.
Respectarea principiului legalității este o garanție a statului de drept, conchidea procurorul Gabriela Scutea, care amintea că redeschiderile de urmărire penală au fost dispuse în urma unor controale tematice asupra activității parchetelor din subordine, monitorizărilor de practică judiciare realizate în domeniilor prioritate ale Ministerului Public, soluționării unor conflicte de competență între parchete, transpunerii unor decizii CEDO de condamnare a Statului Român pentru încălcarea dispozițiilor Convenției europene a drepturilor omului în instrumentarea unor dosare penale ori în examinarea memoriilor părților, în special în situația în care parchetele inferioare au refuzat reluarea anchetelor. În cazuistica ICCJ sunt relevante redeschiderile de urmărire penală în dosarele având ca obiect infracțiuni contra păcii și omenirii comise în contextul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990, mai argumenta procurorul general al României.
Hotărârea ICCJ
Luni, 14 septembrie 2020, un Complet pentru soluționarea R.I.L. de la Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat hotărârea în această speță:
- Detalii soluţie: Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală privind reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale stabileşte că: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infirmării unei soluţii dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), nu are în toate situaţiile calitatea expres prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia”. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2020.
