În martie anul trecut, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) anunța că au fost trimise în judecată cinci persoane, aflate sub control judiciar, pentru mai multe infracțiuni, între care incitare la violență, ură sau discriminare, amenințare, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și promovarea, în public, de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Acuzațiile vizau mesajele instigatoare la violență postate pe rețelele de socializare de susținători ai candidatului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, în contextul anulării turului II al scrutinului prezidențial. Una dintre cele 5 persoane a fost bucureșteanul XXX, dosarul său – legat de săvârșirea infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare, prev. de art. 369 C. penal – fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti la data de 20.03.2025. În rechizitoriu, procurorii PÎCCJ au reținut că, la data de 05.12.2024, inculpatul a publicat pe rețeaua de socializare Tik Tok două mesaje, respectiv “Strada este cu tine domnule Georgescu!!! 1989 a fost doar antrenament” și “Stați liniștiți domnule (…) dacă acum au ieșit doar tramvaiele la protest o să iasă și tancurile….Și nu îi batem doar cu poșeta”, mesaje care conțin amenințări și instigări la comiterea de acte de violență față de oponenții politici ai unui candidat la alegerile prezidențiale din România în anul 2024. Aceste mesaje au fost postate de utilizatorul “christi.cio” în cadrul a doua înregistrări audio-video distribuite pe rețeaua de socializare Tik Tok.
Analizând cele două mesaje postate pe reţeua de socializare TikTok, instanţa a apreciat că acestea nu reprezintă elementul material al infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi prin urmare nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii. Acest comportament, manifestat în mod public, nu a avut ca scop şi nu a vizat crearea unei atmosfere de intimidare, ostile (prin incitarea la violenţe) , degradante şi umilitoare (prin cuvintele jignitoare şi obscene folosite), faţă de oponenţii politici ai unui anumit candidat. Acţiunea de incitare implică o intensitate mult mai ridicată de îndemnare, instigare a publicului, rezultatul urmărit fiind unul imediat, iar nu îndepărtat în timp, ca perspectivă.
Instanţa a apreciat că nu orice mesaje intră în sfera de aplicare a legii, întrucât cerinţa esenţială instituită de legiuitor pentru existenţa infracţiunii dedusă judecății este aceea de a incita la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane. Afirmațiile în cauză nu vizează un atac general și vehement împotriva unui grup politic și nu pot fi considerate discurs de instigare la ură sau de instigare la violență. Publicarea mesajelor nu a fost de natură a provoca o anumită reacție publică, capabilă să instige la violență și să demonstreze un impact plauzibil asupra ordinii publice. Afirmațiile inculpatului au vizat o problemă de interes public și nu au constituit un îndemn la ură, violenţă sau la intoleranță. Circumstanțele în care acestea au fost făcute au fost marcate de conotații istorice speciale în România de la sfârșitul anului 2024. Afirmațiile inculpatului nu pot fi considerate ca afectând clasa politică din România în așa măsură încât să necesite un răspuns de drept penal. Instigarea la violență nu se putea deduce din examinarea în comun a „mesajelor” folosite sau din contextul în care avusese loc; aceasta nu putea fi stabilită nici pe baza consecințelor faptei, care nu s-a soldat cu comportamente violente sau tulburări. Judecătorul a opinat că, în ceea ce privește lipsa cerinței esențiale constând în comiterea faptei prevăzute de art. 369 Cod penal pe motiv de apartenență politică, afirmațiile depuse în sesizarea penală nu fac referire la un anumită categorie de persoane și nu privesc apartenența lor politică, a argumentat instanța.
În concluzie nu se poate stabili că aceste afirmații ale inculpatului se referă la un grup bine determinat, care să reprezinte oponenți politici ai persoanei la care inculpatul face referire. Mai mult, afirmațiile inculpatului nu pot constitui acte de amenințare cu violență, ci cel mult fi catalogate ca afirmații care nu au la bază intenția inculpatului de a incita la violență, ci reprezintă o modalitate a acestuia de a critica situația din ţară. Având în vedere cele de mai sus, în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, Judecătoria Sectorului 5, la data de 24 iunie 2025, l-a achitat pe inculpatul XXX, cercetat pentru săvârșirea infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare, prev. de art. 369 C.pen. (fapta din data de 05.12.2024), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Sentința a fost atacată cu apel de către Parchet, dosarul ajungând astfel în fața magistraților Curții de Apel București. La sfârșitul lunii trecute, judecătorii CAB au pronunțat soluția definitivă, ce a consemnat eșecul procurorilor PÎCCJ în acest caz:
- Solutia pe scurt: DP 920/A În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București împotriva sentinței penale nr. 1601 din data de 24.06.2025 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București – Secția I Penală în dosarul nr. 7124/302/2025. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziția procurorului și intimatului-inculpat, prin intermediul grefei instanței, astăzi, 27.05.2026.
