Lucian Gonț este un cunoscut executor judecătoresc bucureștean, ce conduce, alături de Marian Panait, Biroul de executori judecătorești Gonț, Panalit & Asociații. Pe pagina de prezentare, BEJ Gonț, Panalit & Asociații arată că oferă soluții juridice strategice, orientate spre rezultate concrete și adaptate specificului fiecărei situații în parte și că, din 2003, și-a construit o reputație solidă printr-o abordare riguroasă, operativă și profund profesionistă, devenind astfel unul dintre cele mai respectate birouri de executare silită din capitală.
În data de 18.10.2024, în jurul orei 08:30, executorul judecătoresc Lucian Gonț s-a deplasat la adresa din șos. București-Măgurele nr. 131-135, sector 5, însoțit de mai multe echipaje de poliție și jandarmerie, pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească definitivă privind demolarea clădirilor edificate de către debitorii procedurii pe terenul respectiv și reintrarea creditorului în deplina posesie asupra terenului în cauză. În concret, executorul judecătoresc urma să aducă la îndeplinire sentința civilă din 18.11.2017 a Judecătoriei Sectorului 5 București, rămasă definitivă prin decizia civilă din 30.08.2022 a Tribunalului București și decizia civilă din 13.02.2024 a Curții de Apel București, atașate la dosarul cauzei. Din aceste hotărâri judecătorești a rezultat că debitorii din cadrul procedurii de executare silită, printre alții, erau 4 persoane, una dintre construcțiile ce urmau a fi demolate aparținând primelor trei, în vreme ce alt imobil învecinat ce urma a fi, de asemenea, desființat, îi aparținea unei alte persoane. În urma inițierii activităților specifice de demolare, debitorii au proferat diverse jigniri și injurii la adresa executorului, precum și amenințări cu moartea la adresa acestuia și a familiei sale. O martoră prezentă la procedură a precizat ulterior că amenințările proferate au fost unele precum „îți tai beregata cu briceagul pe unde te prind”, „te omor”, „îți dau foc la birou”, „îți distrug mașinile”, „știu unde te găsesc”, „știu unde stai și știu în ce mașini te plimbi”, „să moară copiii mei de nu iese crimă de om!”. Întreaga procedură a durat aproximativ 4 ore, iar în tot acest timp, persoanele respective se apropiau de executor și îi adresau diverse injurii și amenințări. Ulterior, persoana vătămată a declarat că amenințările respective i-au produs o puternică stare de temere, care subzistă și în prezent, în special având în vedere că familia respectivă aparține unui clan infracțional, ce are preocupări periculoase. Probele rezultate din audierea martorilor se coroborează în totalitate cu imaginilor audio-video privind incidentele derulate cu ocazia procedurii de executare silită în data de 18.10.2024, surprinse de dispozitivele body-cam ale agenților de ordine publică prezenți la locul faptei.
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti, înregistrat pe rolul acestei instanţe, la data de 29.04.2025, s-a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați ( trei bărbați și o femeie), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj, prev. și ped. de art. 257 alin. (1) și (2) rap. la art. 206 alin. (1) C.pen.. Judecătorul a remarcat că, sub aspectul laturii subiective, faptele inculpaților au fost comise cu intenţie directă potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal, deoarece, din modul concret de realizare a faptei reţinute, rezultă că inculpații au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor, urmărind producerea lui prin săvârşirea acestora. Astfel, inculpații au avut cunoștință, anterior comiterii infracțiunii, de faptul că persoana vătămată avea calitatea de executor judecătoresc și se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu la acel moment. Prin urmare, instanţa reţine că inculpații au urmărit intimidarea executorului judecătoresc care şi-a exercitat legal atribuţiile de serviciu. În opinia instanței, comportamentul inculpaților a relevat un dispreţ profund faţă de autoritatea de stat.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a trebuit însă să țină cont de atitudinea de recunoaştere a faptelor comise, în condiţii care fac posibilă aplicarea prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, inculpații recunoscând în totalitate faptele săvârşite, aşa cum aceasta au fost descrise prin actul de sesizare a instanţei. Astfel, în virtutea recunoașterii vinovăţiei, inculpații beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsă potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. Instanţa a apreciat că pedeapsa cu închisoarea de 8 luni este suficientă pentru ca aceasta să îşi atingă scopul, iar inculpații să înţeleagă că pe viitor atitudinile de acelaşi tip vor fi sancţionate şi mai aspru. Numai că unul dintre inculpați se afla în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de pedeapsa de 8 ani închisoare, fiind acesta a săvârșită în interiorul termenului de supraveghere a liberării condiționate și implicit până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei menționate. În consecință, în baza art. 104 alin. (2) C.pen., instanța a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani de închisoare și executarea restului de pedeapsă de 1052 de zile rămas neexecutat, care se adaugă la pedeapsa de 8 luni închisoare, aplicată în prezenta cauză, în final, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni si 1052 zile închisoare, în regim de detenție.
Fiecăruia dintre inculpați i s-a interzis ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a comunica cu victima Gonț Lucian sau cu membri de familie ai acesteia ori de a se apropia de acestea la o distanţă mai mică de 100 m pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. Instanța a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva inculpaților. În baza art. 7 raportat la art. 3 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare cu referire la pct. 23 din Anexă, judecătorul a mai dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului lor genetic în S.N.D.G.J. Sentința a rămas definitivă odată cu Decizia Penală 982/2026 pronunțată la data de 5 iunie 2026 de către Curtea de Apel București.
