Premieră / ÎCCJ a stabilit definitiv că Ministerul Justiției a încălcat reglementările privind concurența timp de 15 ani

Exclusivitate

Contextul

În data de 21.05.2018, Asociația pentru Competitivitate (APC) a înștiințat Consiliul Concurenței că Ministerul Justiției, în calitate de Autoritate de Supraveghere a Registrului Național de Publicitate Mobiliară (RNPM), ar încălca prevederile Legii Concurenței prin stabilirea unor bariere de acces pe piața serviciilor de înregistrare / înscriere a avizelor de ipotecă / alte garanții mobiliare în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM). Ministerul Justiției respinsese anterior solicitarea de autorizare ca operator RNPM, formulată de Asociația pentru Competitivitate.

Ulterior, la data de 19.08.2019, Consiliul Concurenței a informat Ministerul Justiției că are în derulare două investigații care vizează domeniul Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM):

  • o investigație sectorială pe piața serviciilor de înscriere în RNPM, dispusă prin Ordinul nr. 245/27.02.2019;
  • o investigație privind o încălcare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu completările ulterioare, dispusă prin Ordinul nr. 246/27.02.2019, care are ca obiect „posibila limitare a accesului pe piața serviciilor de înregistrare (…) prin criteriile de autorizare, de către MJ prin prevederile Instrucțiunilor ministrului justiției nr. 3128/C/2003 în perioada de aplicare a acestora”.

Mai târziu, la data de 15.10.2020, Consiliul Concurenței a transmis Decizia nr. 32/17.06.2020 privind constatarea încălcării de către Ministerul Justiției a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare pe piața serviciilor de înregistrare/ înscriere a avizelor de ipotecă/ alte garanții mobiliare în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM)/ Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM).

Astfel, în urma analizării criteriilor de autorizare stabilite prin Instrucțiunile ministrului justiției nr. 3128/C/2003, echipa de investigație a constatat că acestea au fost discriminatorii, în sensul că au avantajat entitățile care dispuneau deja, la data solicitării autorizării, de structuri în teritoriu și de notorietate, iar dintre aceste entități, în mod special organizațiile profesionale din domeniul juridic, și că anumite criterii au constituit reale bariere la intrarea pe piață, cel mai elocvent criteriu fiind criteriul referitor la notorietate și bună reputație. Echipa Consiliului Concurenței a constatat de pildă că, la nivelul anului 2017, unul dintre operatorii autorizați, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), deținea circa 80,6% din cota de piață a acestor servicii.

Consiliul a mai reținut că prevederile Instrucțiunilor ministrului justiției nr. 3128/C/2003 care fac obiectul investigației au fost în vigoare în perioada 2003-2018, după care acestea au fost abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 297/2018. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2018, condițiile de autorizare a operatorilor sunt cele prevăzute în lege, la art. 17 nemaifiind supuse aprecierii pe baza unui punctaj, cum se realiza anterior, prin Instrucțiuni.

Prin Decizia Consiliului Concurenței nr. 32/17.06.2020 s-a constatat că acțiunea Ministerului Justiției, constând în stabilirea, printr-un act administrativ cu caracter normativ, reprezentat de Instrucțiuni, a unor criterii de acces discriminatorii și excesive referitoare la existența unor resurse suficiente (financiare, umane și profesionale specifice), precum și la notorietatea și reputația solicitantului, a determinat o restricționare a concurenței pe piața serviciilor de înscriere în AEGRM/RNPM, generând o piață cu un grad foarte ridicat de concentrare, în detrimentul oricăror alți potențiali operatori, dar și al beneficiarilor acestor servicii.

Dat fiind faptul că, la momentul declanșării investigației, Instrucțiunile au fost abrogate prin Legea nr. 297/2018, actualele criterii de autorizare fiind stabilite prin lege, Consiliul a apreciat că nu se justifică totuși impunerea de măsuri în sarcina Ministerului Justiției, astfel cum prevede art. 8 alin. (2) din Legea concurenței.

Procesele

Acesta a fost contextul în care, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 16.11.2020, reclamantul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, a solicitat anularea Deciziei Consiliului Concurenței nr. 32/17.06.2020.

În primăvara anului 2021, un complet de la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curții de Apel București a respins cererea Ministerului Justiției ca neîntemeiată. După cum se arată în motivarea consemnată de rejust.ro, judecătorii au apreciat că analiza Autorității de concurență a condus în mod judicios la concluzia că respectivele criterii stabilite prin Instrucțiuni au afectat concurența pe piața relevantă prin favorizarea entităților deja aflate pe piață, fără a fi în măsură să reprezinte garanții de profesionalism și integritate pentru beneficiarii serviciilor de înregistrare în AEGRM și ca atare, nu au fost justificate prin raportare la intenția declarată de a „crește încrederea publicului în sistemul de publicitate mobiliară”, precum și de a oferi „siguranță și stabilitate” acestui sistem.  În plus, au mai constatat judecătorii, în exercitarea atribuțiilor de supraveghere a pieței, Ministerul Justiției trebuia să adopte măsuri care să nu împiedice ori să restrângă concurența între furnizorii de astfel de servicii, existența unor dificultăți sau disfuncționalități anterior adoptării instrucțiunilor neputând justifica restrângerea accesului pe piață după criterii cu grad mare de generalitate, neînsoțite de o descriere suficientă a condițiilor de evaluare a acestui criteriu.

Instanța a concluzionat că, în mod legal și temeinic, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acțiunea Ministerului Justiției a avut ca efect restrângerea concurenței și creșterea gradului de concentrare pe piața înregistrărilor în arhivă, în detrimentul oricăror alți potențiali operatori, dar și al beneficiarilor acestor servicii.

Soluția Curții de Apel București a fost atacată cu recurs de Ministerul Justiției, iar zilele trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat definitiv acest litigiu, în favoarea Consiliului Concurenței:

  • Detalii soluţie: Respinge recursul formulat de reclamantul Ministerul Justiţiei împotriva Sentinţei civile nr. 732 din 7 mai 2021, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 24 iunie 2021, a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 26 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
spot_img

Articole recente

UNBR prelungește până la 14 septembrie termenul de aplicare a procedurii de control privind prevenirea spălării banilor

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), reunită în ședința din data de 30 iunie 2026 (vot...

Mai multe articole din aceeași categorie