În 2012, șeful de la acea vreme al Camerei de Comerț și Industrie București, Sorin-Petre Dimitriu, consilierul acestuia, Gabriela Dumitriu si directorul general al instituției, Gabriel Mihuț, intrau în colimatorul procurorilor DNA. 7 ani mai târziu, în urma procesului, Sorin-Petre Dimitriu, fost ministru al privatizării, șef al Fondului Proprietății de Stat (FPS), consilier prezidențial, deputat PNȚCD – a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, prin decizia penală pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, iar Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a fost obligată să plătească o amendă penală de 50.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Conform DNA, reprezentanți ai conducerii CCIB au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar, pe de altă parte, „spolierea” angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite „după bunul plac” de către conducerea CCIB. DNA preciza că faptele care au făcut obiectul cercetărilor au fost săvârşite în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. ”Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaţilor Camerei, prin semnarea de acte adiţionale la contractele individuale de muncă. Angajaţii urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei pentru care primeau salariu şi, în plus faţă de aceasta, urmau să presteze diferite activităţi în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remuneraţie în funcţie de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajaţi ai instituţiei, 48 de angajaţi desfăşurau activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene”, susţineau procurorii DNA. Potrivit acestora, conducerea CCIB a pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaţilor, prin determinarea acestora să semneze nişte contracte tip „sponsorizare”. „Prin urmare, fiecare dintre angajaţii implicaţi în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% şi 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de ‘sponsorizare’, către CCIB”, preciza DNA, adăugând că trei angajaţi, părţi vătămate în dosar, au solicitat direct șefilor instituției plata sumei ce reprezintă drepturile salariale corespunzătoare muncii prestate, fără reţineri pentru sponsorizare. Într-o primă fază, celor trei angajaţi le-au fost reduse orele de lucru în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, ulterior fiind excluşi din grila de personal pe proiecte şi, la scurt timp, concediaţi în mod discreţionar. Demersurile pentru concedierea abuzivă a părţilor vătămate ar fi fost efectuate de Sorin-Petre Dimitriu şi Dan Gabriel Mihuţ, conform DNA. Mai multe informații, în articolul Justnews.
Tot în 2019, una dintre persoanele vătămate din dosarul DNA a chemat în judecată pe pârâții Camera de Comert și Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dimitriu, Gabriela Dumitriu si Gabriel Mihuț, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, având în vedere că instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal, să se dispună :
- soluționarea laturii civile, rămase nesoluționată în dosarul penal, in conformitate cu dispozițiile inserate în Decizia penala definitiva nr. 1165 / 24.09.2019, prin raportare la cererile și pretențiile formulate la momentul constituirii ca parte civilă în cauza penală și ulterior, în cursul judecății,
- constatarea că în cauză sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale a pârâților si, pe cale de consecință,
- obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei totale de 174.180 lei, solicitată a fi despăgubită în dosarul penal, atât în faza de UP, în fata primei instanțe și a instanței de apel, suma ce solicită a fi actualizată cu indicele de inflație si dobânda legala datorată de la data producerii prejudiciului și până la data plații integrale (prejudiciul cauzat de către parați prin săvârşirea faptelor se compune din prejudiciul material solicitat în cauza penala în valoare de 120.000 lei, daune morale solicitate în cauza penală în valoare de 50.000 lei si cheltuieli de judecată solicitate în cauza penală în valoare de 4.180 lei).
- menținerea măsurilor asigurătorii instituite în dosarul penal, având în vedere promovarea prezentei acțiuni în termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării deciziei definitive, incidente în cauza fiind disp. art. 397 al. 5 NCPP.
- obligarea pârâților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze civile.
Analizând probatoriul administrat în cauză, judecătorul a constatat că reclamanta nu a arătat și nici nu a dovedit faptul că pârâții ar fi exercitat acte de violență asupra sa pentru a o determina să încheie contractele de sponsorizare, în acord cu prevederile art. 1216 alin. 2 Cod civil, nici nu a dovedit că a fost amenințată nelegitim de către pârâți, pentru a-i insufla acesteia o temere determinantă în încheierea contractelor de sponsorizare. De asemenea, nu au fost dovedite alte acte de contrângere pentru a o determina să încheie actele juridice reclamate. Astfel, având în vedere că deşi îi revenea sarcina probei, reclamanta nu a dovedit săvârşirea unei fapte ilicite de către pârâţi, judecătorii de la fond (Judecătoria Sectorului 3) și apel (Tribunalul București) au respins cererea de angajare a răspunderii civile delictuale a pârâţilor.
Reclamanta nu a abandonat lupta și a atacat soluția cu recurs la Curtea de Apel București. La mijlocul lunii trecute, instanța de recurs a soluționat definitiv acest litigiu, în defavoarea reclamantei:
- Solutia pe scurt: Respinge exceptiile nulitătii recursului ca neîntemeiate. Respinge recursul ca nefondat. Obligă recurenta reclamantă la plata către intimatul pârât Mihuţ Gabriel-Dan a sumei de 3500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 19.12.2025.
