Guvernul României a formulat săptămâna trecută punctul său de vedere privind propunerea legislativă pentru modificarea art. 525 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, inițiată de deputatul USR Stelian-Cristian Ion împreună cu un grup de parlamentari USR (Pl-x. 189/2026). Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 525 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (CPC), republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării din cuprinsul alin. (6) al art. 525 a sintagmei „când este cazul”. De asemenea, se propune completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, cu două noi cazuri de răspundere a magistraților, respectiv:
– când judecătorul nu îndeplinește actul de procedură sau nu ia măsura în termenul stabilit de instanța care a admis contestația privind tergiversarea procesului;
– când procurorul nu rezolvă cauza, respectiv, judecătorul nu soluționează cauza în termenul stabilit prin încheierea de admitere a contestației privind durata procesului penal.
În ceea ce privește modificarea propusă la art. 525 alin. (6) din CPC, Executivul a arătat că, în primul rând, în urma necesității punerii de acord a dispozițiilor din CPC referitoare la contestația privind tergiversarea procesului cu cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 604/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 524 alin. (3) CPC2 , prin Legea nr. 199/2022 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost reconfigurată întreaga instituție, prin instituirea unei proceduri într-o singură treaptă, de competența instanței superioare, din considerente care țin de asigurarea respectării exigențelor componentei dreptului la un proces echitabil vizând soluționarea cauzei în termen optim și previzibil. Prin același act normativ au fost aduse și alte elemente de noutate, cum ar fi judecarea contestației în camera de consiliu, soluționarea acesteia cu citarea părților ori trimiterea dosarului către instanța ierarhic superioară în format electronic. Una dintre soluțiile din vechea reglementare păstrate de legiuitor este cea care se regăsește actualmente la art. 525 alin. (6) din CPC, rațiunea opțiunii pentru această soluție fiind aceea că textul amintit trebuie interpretat în strânsă legătură cu motivele pentru care poate fi formulată contestația.
Pe de altă parte, cât priveşte redactarea propusă pentru art. 2711 din Legea nr. 303/2022, potrivit căreia „răspunderea disciplinară se stabilește individual față de judecătorul ori judecătorii a căror conduită, prin acțiuni ori omisiuni imputabile, a determinat atragerea răspunderii disciplinare”, Executivul o consideră criticabilă, întrucât răspunderea disciplinară nu poate fi decât o răspundere individuală; în plus, referitor la sintagma „a determinat atragerea răspunderii disciplinare”, chiar dacă, finalmente, conduita culpabilă poate conduce la angajarea răspunderii disciplinare, apreciem că norma propusă trebuia să se raporteze la acțiunea sau inacțiunea contrară legii, astfel cum este descrisă în abaterea tipizată, iar nu la angajarea răspunderii disciplinare. Guvernul semnalează, în final, faptul că cele trei legi ale Justiţiei au făcut obiectul analizei Comisiei Europene în anul 2022, în contextul ridicării Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Totodată, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Jalonul 423 – Intrarea în vigoare a „legilor justiției” este inclus în Cererea de plată numărul 4 depusă în luna decembrie 2025, în prezent în curs de evaluare. Jalonul a fost raportat ca îndeplinit urmare adoptării de către Parlamentul României și intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, a Legii nr.304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare și a Legii 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare. Ministerul Justiției a informat serviciile Comisiei Europene responsabile cu monitorizarea acestui jalon cu privire la toate modificările survenite ulterior intrării în vigoare a celor trei legi. De asemenea, în Raportul din 2024 privind statul de drept, Comisia Europeană a reţinut că „au fost luate măsuri pentru finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare”. Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.
