Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a sesizat recent Înalta Curte de Casație și Justiție cu un Recurs în Interesul Legii (RIL) vizând următoarea problemă de drept: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 193 alin. (3) raportat la art. 192 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul adunărilor generale reconvocate ale asociaților, hotărârile trebuie adoptate prin dublă majoritate, atât a numărului de asociați prezenți, cât și a părților sociale reprezentate de aceștia, sau dimpotrivă, prin majoritatea simplă a capitalului social reprezentat de asociații prezenți, indiferent de numărul asociaților care au votat într-un anumit sens ?”
Procedând la verificarea hotărârilor judecătorești definitive, Ministerul Public a menționat că soluțiile pronunțate de instanțe au conturat două orientări jurisprudențiale:
- I. Într-o primă orientare jurisprudențială, dispozițiile art. 193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cu raportare la prevederile art. 192 alin. (1) din actul normativ în discuție, se aplică prin menținerea regulii dublei majorități și la a doua convocare, însă într-o formă simplificată. Astfel, hotărârile adunării reconvocate sunt valabile dacă întrunesc majoritatea simplă, atât a numărului de asociați prezenți, cât și a părților sociale deținute de aceștia. În consecință, la ședința reconvocată, în care este adoptată hotărârea, este necesară în continuare să fie întrunită o dublă majoritate, raportată însă la numărul asociaților prezenți și la partea din capitalul social reprezentată de aceștia. Simetric față de ideea „dublei majorități absolute”, această orientare jurisprudențială fundamentează conceptul de “dublă majoritate simplă”.
- II. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, dispozițiile art. 193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cu raportare la prevederile art. 192 alin. (1) din actul normativ în discuție, se aplică prin renunțarea la majoritatea per capita (bazată pe numărul asociaților) și luarea în considerare doar a părților din capitalul social deținute de cei prezenți la ședință. Astfel, hotărârile adunării reconvocate sunt valabile dacă voturile în favoarea unei propuneri reprezintă majoritatea simplă a părților sociale deținute de asociații care au răspuns la reconvocare, indiferent de câți asociați, ca număr, votează “pentru” sau “împotrivă”. Această orientare jurisprudențială fundamentează conceptul că, pentru rezolvarea unui blocaj decizional în funcționarea societății, primează majoritatea procentuală de capital. În această viziune, ipotetic devine validă o hotărâre adoptată chiar de un singur asociat (din doi existenți) prezent la a doua convocare, care deține 50% din părțile sociale, considerându-se că sunt îndeplinite condițiile de cvorum și majoritate.
Ministerul Public apreciază că problema de drept sesizată trebuie să fie soluționată în următorul sens: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 193 alin. (3) raportat la art. 192 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situațiilor în care legea sau actul constitutiv prevăd în mod expres altfel, în cazul adunărilor generale reconvocate ale asociaților, hotărârile trebuie adoptate prin dublă majoritate, atât a numărului de asociați prezenți, cât și a părților sociale reprezentate de aceștia.” Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită admiterea prezentului recurs în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată.
