Florin Burhală este un româno-australian care a emigrat în țara cangurilor în anul 1988, unde a urmat cursurile Facultăţii de Drept, după care a dobândit calitatea de avocat și a deținut sau controlat mai multe afaceri pe teritoriul acestui stat.
Afacerea cu statul australian și datoria
În 2003, autoritățile australiene l-au angajat să-i asiste juridic pe imigranți, să-i ajute să formuleze și să susțină în fața autorităților cererile de azil. Firma românului a consiliat mii de refugiați care au ajuns în Australia de-a lungul deceniului 2003-2013, încasând milioane de dolari din bugetul public al Departamentul pentru Imigrație din Melbourne. După cum se arată într-o investigație Rise Project, publicată în 2017, în martie 2012, Fiscul local a descoperit, după ce i-au luat la puricat conturile încă din 2009, că avocatul Burhală a declarat venituri mult mai mici ca să-și diminueze taxele. De exemplu, numai în perioada 2010-2011, Burhală ar fi primit 2.4 milioane de euro, dar figura oficial cu doar 85 de mii. Până la urmă, inspectorii fiscali au calculat un prejudiciu final de 3.794.093,91 AUD (dolari australieni), respectiv 2,3 milioane de euro, la care au adăugat penalități de peste 1 milion de euro. Deci, vreo 3 milioane de euro (4,7 milioane de dolari australieni) ar datora Burhală ANAF-ului australian. Urmare a controlului fiscal, în august 2014, Burhală a primit deciziile de impozitare, pe care le-a contestat. Ulterior a părăsit Australia, în vreme ce fiscul îi cerea să-și achite datoriile. În august 2015 a divorțat de soția sa și a încheiat un act de partaj, iar o lună mai târziu s-a reîntors în Australia, unde a declarat că intenționează să rămână pentru următoarele 12 luni. În octombrie 2015 însă era din nou în România, însoțit de fiul său, urmat la scurt timp de fiică și fosta soție. De atunci, n-a mai revenit în țara cangurilor.
Falimentul
Prin Hotărârea Tribunalului Federal Itinerant din Melbourne, emisă la data de 10.08.2016 la cererea creditorului Comisarului Adjunct de Impozitare (Deputy Commissioner of Taxation) a fost deschisă procedura falimentului împotriva lui Florin Burhală, fiind instituit un ordin de sechestru asupra patrimoniului acestuia, urmând că toate costurile creditorului reclamant, inclusiv costurile ulterioare, să fie taxate şi plătite din averea debitorului pârât, în conformitate cu Legea falimentului din 1966. Prin Hotărâre s-a reţinut că data falimentului este 02.10.201 instanţa luând act tot atunci de faptul că Andrew Reginald Yeo şi Gess Michael Rambaldi şi-au dat consimţământul scris să acţioneze în calitate de administratori judiciari. Această hotărâre a instanței australiene a fost recunoscută pe teritoriul României prin sentinţa din 14.12.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin decizia din 17.02.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care a fost respins apelul, respectiv decizia din 24.11.2021 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respins recursul formulat de debitorul Florin Burhală. În 26 mai 2016, printr-un contract de donaţie autentificat sub nr.589/26.05.2016 de către notarul public Seceleanu Lidia din cadrul Biroului Individual Notarial Nemesis, Florin Burhală a donat copiilor săi nuda proprietate a mai multor imobile din Capitală și Voluntari, care au fost evaluate la valoarea totală de aproape 2 milioane de euro.
Acțiunea pauliană
În martie 2017, Commissioner of Taxation (ANAF-ul) alături de cei doi administratori judiciari, Andrew Reginald Yeo şi Gess Michael Rambaldi, în calitate de reclamanți, formulează o acţiune pauliană (acțiunea pauliană, directă sau revocatorie, este acţiunea exercitată de un creditor, care se întemeiază pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, prin care acesta poate cere desfiinţarea, pe cale judecătorească, a actelor juridice încheiate de debitor în frauda intereselor sale). Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secţia a VI-a Civilă, reclamanţii au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Burhală Florin și copiii săi, declararea ca inopozabil faţă de reclamanta Commissioner of Taxation of the Australian Taxation Office a contractului de donaţie autentificat sub nr. 589/26.05.2016, prin care pârâtul Florin Burhală a donat copiilor săi mai multe imobile. Totodată, s-a solicitat şi obligarea pârâtului Florin Burhală la plata cheltuielilor de judecată. În noiembrie 2023, instanța de fond a pronunțat sentința în acest dosar:
- Solutia pe scurt: Respinge cererea de repunere pe rol formulată de reclamanţi prin concluziile scrise din 13.10.2023, ca neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâtul Burhală Florin prin concluziile scrise formulate la data de 02.10.2023, ca fiind formulată cu încălcarea art. 394 alin. (3) C.pr.civ. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor invocată de pârâţi, ca neîntemeiată. Admite cererea formulată de reclamanţii Commissioner of Taxation of the Australian Taxation Office, Andrew Reginald Yeo şi Gess Michael Rambaldi în contradictoriu cu pârâţii Burhală Florin, Burhală Elizabeth Verna şi Burhală Nicolas-George. Constată inopozabilitatea contractului de donaţie autentificat sub nr.589/26.05.2016 de către notarul public Seceleanu Lidia din cadrul Biroului Individual Notarial Nemesis, faţă de reclamantul Commissioner of Taxation of the Australian Taxation Office. Obligă pârâţii, în solidar, la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 90506,4 lei şi onorariul de avocat în cuantum de 5000 euro. Respinge cererea reclamanţilor de obligare a pârâţilor la diferenţa de onorariu de avocat de 15000 euro, formulată prin concluziile scrise din 19.09.2023, ca fiind formulată cu încălcarea art. 394 alin. (3) C.pr.civ. Respinge cererea pârâtului Burhală Florin de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Ia act de manifestarea de voinţă a pârâţilor Burhală Elizabeth Verna şi Burhală Nicolas-George în sensul că vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 14.11.2023.
Argumentele instanței
In motivarea soluției, consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că pârâtul debitor a decis să părăsească ţara şi să încheie o convenţie de partaj cu soţia sa, prin care se obliga să doneze bunurile copiilor, pentru a evita plata sumelor datorate către organele fiscale australiene. O astfel de concluzie este întemeiată şi pe faptul că, începând cu data de 05.01.2015, deci ulterior emiterii deciziilor de impunere, pârâtul a virat sume foarte mari de bani din conturile sale bancare în conturi româneşti. Spre exemplu, la data de 10.07.2015 a transferat xxxx euro, iar la data de 05.10.2015 suma de xxxx euro. În opinia judecătorului, este fără putinţă de tăgadă faptul că debitorul a cunoscut emiterea deciziilor de impunere şi faptul că este posibil să fie emis un nou ordin prin care să i se interzică să părăsească Australia, de vreme ce anterior, în anul 2014, fusese emis un astfel de ordin, iar prin transferarea tuturor sumelor sale şi lichidarea afacerilor sale din Australia, precum şi donarea nudei proprietăţi către copii acestuia, a avut în mod cert cunoştinţă de faptul că şi-a creat o stare de insolvabilitate. Totodată, acesta avea cunoştinţă de procesul de faliment deschis împotriva sa, de vreme ce în hotărârea de faliment, recunoscută pe teritoriul României, judecătorul a arătat că pârâtul luase cunoştinţă de faptul că, pentru a recupera datoria fiscală, Comisarul Adjunct de Impozitare intenţiona să iniţieze proceduri de recuperare, proceduri care de altfel au fost iniţiate la 29.01.2016, anterior încheierii contractului de donaţie. În concluzie, instanța a reținut că scopul actului de donaţie încheiat a fost acela ca debitorul să sustragă bunurile de la urmărire şi eventual să asigure transmiterea acestora către copii săi.
Hotărârea Tribunalului București a fost atacată cu apel de către pârâți, așa că litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. Judecătorii CAB ar putea pronunța o soluție în acest dosar chiar în această săptămână.
