Știri Exclusive

Instanța supremă face dreptate în procesul dintre mogulul Dan Voiculescu și jurnalista Sorina Matei

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat pe 25 iunie 2020 hotărârea definitivă în procesul în care Dan Voiculescu s-a judecat cu jurnalista Sorina Matei.

Procesul avea ca obiect o acțiune în răspundere delictuală, reclamant fiind fostul politician, condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare și eliberat din penitenciar după executarea a aproape 3 ani din pedeapsă.

  • Detalii soluţie: Decizia nr. 1326: Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul Voiculescu Dan şi de pârâta Matei Sorina Ruxandra împotriva deciziei civile nr. 1517A din 14 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă. Definitivă.

Epopeea disputei

Procesul a început în 2013, iar în martie 2015, Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate lui Dan Voiculescu. Ulterior, Sorina Matei a contestat decizia Tribunalului la Curtea de Apel si a câștigat, în octombrie 2016. În iunie 2018, Înalta Curte de Casatie și Justiție a desființat decizia Curții de Apel București și a trimis cauza spre rejudecare. Aceasta s-a rejudecat din nou la Curtea de Apel București, care a dat o hotărâre în noiembrie 2018. Această hotărâre a fost confirmată prin decizia din 25 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ce pretenții a avut Dan Voiculescu

Dan Voiculescu  i-a chemat în judecată pe Ridzone Computers S.R.L., în calitate de titulară a licenței postului de televiziune România TV și pe Sorina Matei,  în calitate de realizator și moderator al emisiunii „Ediție specială”, difuzată de postul de televiziune România TV în data de 02 aprilie 2013, începând cu orele 21.00. Dan Voiculescu dorea  să se constate că susținerea pârâtei potrivit căreia reclamantul ar fi afirmat „Dacă nu te lupți să păstrezi Ministerul Justiției, îmi va fi imposibil să-mi conving oamenii să te susțină. Este foarte posibil că vei pierde mult din susținerea mediatică a Trustului Intact chiar dacă pentru noi nu vei fi un adversar și nu cred că îți folosește o asemenea perspectivă dacă mai vrei să ajungi președinte al României. Cedarea asta îți va provoca probleme mari și în partid – i-ar fi spus domnul Voiculescu domnului Crin Antonescu – iar noi, chiar dacă nu îți susținem adversarii, si știi că am interzis prezența la Antenă a contestatorilor tăi, nu vom putea să nu mediatizăm pe post anumite tulburări din PNL” din cadrul emisiunii „Ediție specială” difuzată de postul de televiziune România TV în data de 02 aprilie 2013 și  afirmația Pârâtei „practic este un șantaj cu susținerea mediatică a Trustului Intact” , precum și afirmațiile „Cum l-a șantajat Voiculescu pe Crin” ; „Mesajul lui Voiculescu pentru Crin” ; „Ce i-a spus la telefon Voiculescu lui Crin” , afișate sub formă de scroll în timpul aceleași emisiuni, reprezintă fapte ilicite prin care a fost afectată onoarea și reputația sa.

Dan Voiculescu cerea să se dispună obligarea pârâtelor la plata, în solidar, a sumei de 250.000 euro, pentru prejudiciile aduse imaginii, onoarei, reputației și prestigiului reclamantului; să se dispună obligarea pârâtelor să difuzeze dispozitivul hotărârii, timp de o lună de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, pe postul de televiziune România TV, atât sub formă de știre în cadrul tuturor emisiunilor de știri, cât și sub formă de scroll cursiv difuzat la intervale de o oră în partea superioară a ecranului, fără nici un comentariu din partea radiodifuzorului; să se dispună obligarea pârâtelor să publice, pe propria cheltuială și în integralitate, hotărârea pronunțată în prezenta cauză în 3 cotidiene de largă circulație, respectiv, Evenimentul Zilei, Libertatea și Adevărul, precum și pe pagina de internet  aparținând postului de televiziune România TV. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat etc).

Ce au decis judecătorii de la CAB

Judecătorii CAB au constatat caracterul ilicit al faptelor imputate pârâtei Sorina Matei, dar au explicat în motivarea hotărârii că nu doar sistemul legislativ intern, prevăzut de Noul Cod civil pentru repararea atingerilor aduse drepturilor personalității, impune în prezenta cauză această soluție, ci și testul de proporționalitate impus de art. 10 alin.2 CEDO și de jurisprudența Curții Europene, din care rezultă că obligarea unui jurnalist la daune-interese către un om cu semnificativă activitate politică și publică (cum era reclamantul în epoca faptelor, atât ca om politic, cât și ca proprietar al unui trust de presă foarte influent) pentru depășirea limitelor liberei-exprimări constituie o ingerință gravă, care trebuie justificată ca fiind imperios necesară într-o societate democratică, în caz contrar art. 10 CEDO fiind încălcat (cf., mutatis mutandis, Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit , în care de asemenea fusese pretinsă – și acordată – o sumă foarte mare de bani).

Curtea a considerat astfel că, în spiritul Codului Civil și al legislației internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, constatarea ilicitului faptei este o reparație suficientă și aptă să asigure inclusiv scopul preventiv al răspunderii civile delictuale, iar pretențiile pecuniare sunt neîntemeiate, fiind legal și temeinic respinse de tribunal, motiv pentru care ambele apeluri vor fi respinse, ca nefondate.