Guvernul României și-a exprimat recent punctul său de vedere referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, inițiată de deputata neafiliată Raisa Enachi (Bp.121/2026). Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.99 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (1*), potrivit căruia, în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzute la art. art. 189, liberarea condiționată poate fi dispusă numai după executarea efectivă a unui termen de 30 de ani de detențiune. Totodată, se stabilesc dispoziții tranzitorii privind aplicarea noii reglementări exclusiv persoanelor condamnate definitiv pentru fapte săvârșite ulterior intrării în vigoare a legii.
Guvernul a explicat că pentru a se atinge scopul legii în materia liberării condiționate, legiuitorul are la dispoziție soluții legislative constituționale pentru persoanele condamnate pentru numite categorii de infracțiuni să aibă vocația la liberare condiționată, în condiții restrictive. Astfel, actualul Cod penal a creat un regim juridic diferențiat între condițiile reglementate pentru liberarea condiționată în cazul detențiunii pe viață (art.99) și cele pentru liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii (art. 100), procedura de judecată fiind reglementată însă în mod unitar de dispozițiile art.587 din Codul de procedură penală. 6 Instituția liberării condiționate a fost parțial reconfigurată, fiind luate în considerare și elemente care țin de conduita post delictum, au fost reduse criteriile de discriminare între condamnați, mai ales cele pe criterii de gen, fiind menținut un singur astfel de criteriu, cel al vârstei.
Guvernul mai precizează că introducerea unei condiții diferite pentru a lua în discuție posibilitatea liberării condiționate – pentru cei condamnați pentru infracțiunea de omor calificat, și anume executarea a 30 de ani de detențiune efectivă – reprezintă de fapt valorificarea gravității faptei în faza finală a executării pedepsei, ceea ce ar constitui un regres față de modul cum a fost reconfigurată instituția liberării condiționate în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2024. În concluzie, Executivul consideră că dispozițiile propuse pot fi apreciate ca fiind contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată, în componenta privitoare la calitatea legii, afectând coerența instituției liberării conditionate și având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
