Guvernul României a formulat săptămâna trecută punctul său de vedere referitor la proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, precum și pentru completarea art. 2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de deputatul SOS România Ionescu Tudor împreună cu un grup de parlamentari SOS România, POT, AUR și neafiliați (Bp. 237/2025, Plx 400/2025). Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea recunoașterii avocatului ca mediator de drept, fără impunerea parcurgerii unor cursuri suplimentare de formare, având în vedere pregătirea sa juridică și experiența în domeniul soluționării conflictelor.
Din analiza inițiativei legislative rezultă că aceasta priveşte promovarea unei măsuri legislative punctuale, referitoare la recunoaşterea de drept a calității de mediator pentru avocați. În ceea ce priveşte această abordare, Guvernul apreciază că aceasta ridică probleme din mai multe perspective. Astfel, pe de o parte, nu trebuie ignorat faptul că sistemul legislativ românesc a generat în ultimii ani un număr foarte mare de acte normative, producându-se un exces legislativ de natură să determine lipsa de previzibilitate, dar şi de accesibilitate a normelor juridice. Totodată, numărul mare de decizii pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie și Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii reprezintă un indiciu al faptului că acest fenomen legislativ poate conduce la interpretări neunitare ale normelor de drept.
În opinia Executivului, promovarea instituţiei medierii nu se poate rezuma, astfel, la intervenţii punctuale, fiind necesar un amplu proces de evaluare ex-post a prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator care să urmărească, în principal (fără a se limita la aceste obiective), aspecte, precum:
– remedierea insuficienţelor şi a neconcordanţelor fondului activ al legislaţiei;
– realizarea unei analize pentru a determina în ce măsură aceste reglementări îşi ating finalitatea, prin raportare la principiile de bază care le guvernează;
– remedierea neajunsurilor cu privire la aplicarea prevederilor analizate, învederate de către cetăţeni sau de către societatea civilă;
– analizarea studiilor, a lucrărilor de cercetare, dar şi evaluărilor statistice realizate în această materie;
– asigurarea compatibilității acestor acte normative cu reglementările europene în materie, dar şi cu jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În acest context, Executivul menționează că, din perspectiva rolului de legiferare, acest demers trebuie să aibă în vedere în primul rând tendințele evoluţiei instituţiei medierii, inclusiv pe plan european, sens în care sunt de amintit recomandările Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei, precum și ale Comisiei Europeane pentru Eficiența Justiției din cadrul Consiliului Europei (în continuare CEPEJ). De asemenea, precizăm că este esenţial ca orice iniţiativă legislativă în acest domeniu să fie precedată de consultări cu instituţiile cu rol cheie, în special cu Consiliul de Mediere, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România. De asemenea, ar fi trebuit realizată o evaluare a modului de aplicare a Legii nr. 192/2006, care să includă aspecte administrative, instituţionale şi de promovare a medierii. Acest demers ar facilita identificarea unui mecanism coerent și eficient, capabil să susțină promovarea activităţii de mediere și să asigure calitatea serviciilor oferite în acest sector. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte oportunitatea soluţiei concrete propuse de iniţiatori, apreciem că aceasta ar fi trebuit să facă obiectul unei analize serioase, inclusiv din perspectiva recomandărilor Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei, precum şi ale CEPEJ privind medierea.
Având în vedere considerentele prezentate, Guvernul nu susține prezenta inițiativă parlamentară în forma prezentată.
