Guvernul României a formulat săptămâna trecută punctul său de vedere referitor la propunerea legislativă pentru completarea art. 279 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, inițiată de deputatul USR Murariu Oana, împreună cu un grup de parlamentari USR, PNL, PSD, UDMR (Bp. 642/2025). Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 279 ”Ultrajul judiciar” din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu un nou alineat, alin. (5) prin care se propune extinderea aplicării formei asimilate în cazul în care victima infracțiunii este executorul judecătoresc, în sensul următor: „(5) Dispozițiile alin. (1) – (3) se aplică în mod corespunzător și faptelor comise împotriva unui executor judecătoresc aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.”
Guvernul a amintit că executorii judecătorești sunt protejați prin art. 257 din Codul penal care reglementează ultrajul, obiectul juridic principal fiind format din relațiile sociale referitoare la respectul datorat autorităților publice, care presupune respect și față de funcționarul care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul acestei autorități, iar obiectul juridic special secundar este constituit din relațiile sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei, la integritatea sa corporală sau chiar la viața acesteia.
Prin urmare, nu se justifică includerea executorilor judecătorești, alături de avocați, în categoria subiecților pasivi ai infracțiunii de ultraj judiciar, în varianta agravată propusă la art. 279 alin. (5) Cod penal, căci o astfel de propunere ar crea premisele unui paralelism legislativ, întrucât sunt protejați de lege lata de art. 257 din Codul penal, precizează Executivul, adăugând că legiuitorul a reglementat, la art. 279 din Codul penal, infracțiunea de ultraj judiciar într-o manieră similară infracțiunii prevăzute la art. 257 din Codul penal, diferența dintre cele două infracțiuni constând tocmai în calitatea subiectului pasiv care, în cazul infracțiunii de ultraj judiciar, este un judecător sau un procuror. Astfel, variantele normative ale infracțiunii prevăzute la art. 279 din Codul penal sunt similare cu cele ale infracțiunii reglementate la art. 257 din același cod, iar elementul material al laturii obiective a acestor variante normative este unul, de asemenea, similar în cazul infracțiunilor de ultraj judiciar și în cel al infracțiunii de ultraj. Mai mult, regimul sancționator al faptelor incriminate la art. 257 alin. (4) din Codul penal și 4 la art. 279 alin. (1)-(3) din Codul penal este acelaşi.
În aceste condiții și având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
