Demers inutil de contestare a executării sentinței de condamnare, făcut la instanța supremă de avocații șpăgarului fugar Sorin Oprescu

Exclusivitate

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, chiar la primul termen de judecată, cel din 25 aprilie 2023, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 691/ A din data de 29 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 4383/2/2022 (1711/2022.) Instanța a obligat contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Soluția instanței supreme este definitivă. 

La sfârșitul lunii martie a acestui an, Curtea de Apel București (CAB) respinsese definitiv contestația la executare formulată de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu având ca obiect „împiedicarea la executarea deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022, pronunţate în dosarul nr. 42389/3/2015 de Curtea de Apel Bucureşti Secţia I Penală”. În acest dosar de corupție, fostul edil-șef al Bucureștiului a fost condamnat în mai 2022 pentru abuz în serviciu, luare de mită şi constituire de grup infracţional organizat, la pedepse de 3 ani, 6 ani, 6 ani şi 6 luni de închisoare, contopite apoi în pedeapsa principală rezultantă de 10 ani şi 8 luni de închisoare.

Judecătorii CAB au respins atunci ca neîntemeiată și cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o serie de întrebări, formulată de contestatorul-condamnat Oprescu Sorin Mircea, prin avocat ales, după cum a scris Justnews aici.

Potrivit Codului de Procedură Penală, contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

  1. a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă
  2. b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare
  3. c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare
  4. d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.

Plecat în Grecia chiar înainte de pronunțarea sentinței definitive, Oprescu a formulat în instanțele din România, prin avocaţii săi, mai multe căi de atac prin care a încercat să scape de condamnare, susținând că faptele de care a fost acuzat s-ar fi prescris încă din anul 2021, deci că s-ar fi impus încetarea procesului penal împotriva lui.

La începutul acestui an, judecătorii au respins și o contestaţie în anulare depusă de fostul primar, concluzia instanţei fiind că termenul general de prescripţie a răspunderii penale nu a fost împlinit pentru niciuna din cele trei infracţiuni reţinute în sarcina lui Oprescu. El solicitase judecătorilor să beneficieze de deciziile CCR privind prescrierea faptelor, la fel ca Bogdan Olteanu sau Dorin Cocoş, care au scăpat de condamnări. De asemenea, tot la începutul acestui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul în casaţie – o altă cale extraordinară de atac – prin care fostul primar al Bucureștiului solicitase rejudecarea dosarului său.

 

foto: politiaromana.ro

spot_img

Articole recente

Judecătorii sunt chemați să decidă viitorul bunurilor donate familiei de un avocat originar din România, urmărit de Fiscul australian

Florin Burhală este un româno-australian care a emigrat în țara cangurilor în anul 1988, unde a urmat cursurile Facultăţii...

Mai multe articole din aceeași categorie