Curtea de Apel București (CAB) a respins săptămâna trecută definitiv contestația la executare formulată de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu având ca obiect „împiedicarea la executarea deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022, pronunţate în dosarul nr. 42389/3/2015 de Curtea de Apel Bucureşti Secţia I Penală”. În acest dosar de corupție, fostul edil-șef al Bucureștiului a fost condamnat în mai 2022 pentru abuz în serviciu, luare de mită şi constituire de grup infracţional organizat, la pedepse de 3 ani, 6 ani, 6 ani şi 6 luni de închisoare, contopite apoi în pedeapsa principală rezultantă de 10 ani şi 8 luni de închisoare.
Judecătorii CAB au respins ca neîntemeiată și cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene formulată de contestatorul-condamnat Oprescu Sorin Mircea, prin avocat ales, cu următoarele întrebări prejudiciale:
- Dreptul Uniunii Europene (în special: art. 1 alin. (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între Statele Membre; art. 6 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; art. 51 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), pentru a avea caracter efectiv şi a produce efect util, se interpretează în sensul că permite şi/sau obligă autorităţile judiciare din Statul Membru solicitant, în procedura mandatului de arestare european, să refuze emiterea, iar, dacă a fost deja emis, să revoce/anuleze un mandat de arestare european, dacă emiterea sau executarea mandatului de arestare european determină violarea drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate, consacrate de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de Convenţia europeană a drepturilor omului sau de principiile generale ale Dreptului Uniunii Europene privind drepturile fundamentale?
- Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ, Dreptul Uniunii Europene (în special: art. 1 alin. (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între Statele Membre; art. 6 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; art. 49 alin. (3) şi art. 51 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), pentru a avea caracter efectiv şi a produce efect util, se interpretează în sensul că permite şi/sau obligă autorităţile judiciare din Statul Membru solicitant, în procedura mandatului de arestare european, să refuze emiterea, iar, dacă a fost deja emis, să revoce/anuleze un mandat de arestare european, dacă emiterea sau executarea mandatului de arestare european determină violarea dreptului fundamental al persoanei solicitate la proporționalitatea între asprimea pedepsei penale vizate de mandatul de arestare european şi gravitatea infracţiunii pentru care s-a aplicat respectiva pedeapsă penală, inclusiv în ipoteza în care hotărârea judecătorească națională penală de condamnare în temeiul căreia s-a emis ori urmează să se emită mandatul de arestare european nu intră în domeniul de aplicare a Dreptului Uniunii Europene?
Potrivit Codului de Procedură Penală, contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
- a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă
- b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare
- c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare
- d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Plecat în Grecia chiar înainte de pronunțarea sentinței definitive, Oprescu a formulat în instanțele din România, prin avocaţii săi, mai multe căi de atac prin care a încercat să scape de condamnare, susținând că faptele de care a fost acuzat s-ar fi prescris încă din anul 2021, deci că s-ar fi impus încetarea procesului penal împotriva lui.
La începutul acestui an, judecătorii au respins contestaţia în anulare depusă de fostul primar, concluzia instanţei fiind că termenul general de prescripţie a răspunderii penale nu a fost împlinit pentru niciuna din cele trei infracţiuni reţinute în sarcina lui Oprescu. El solicitase judecătorilor să beneficieze de deciziile CCR privind prescrierea faptelor, la fel ca Bogdan Olteanu sau Dorin Cocoş, care au scăpat de condamnări. De asemenea, tot la începutul acestui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul în casaţie – o altă cale extraordinară de atac – prin care fostul primar al Bucureștiului solicitase rejudecarea dosarului său.
foto: politiaromana.ro
