Prin rechizitoriul din data de 19.12.2024, emis de către Ministerul Public – Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților XXX, XXX și XXX, pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 alin.1 din Legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare (faptă din noaptea de 13/14.09.2024).
Din probele administrate a rezultat că unul dintre cei trei inculpați a intrat în legătură cu persoane implicate în traficul de droguri și substanțe psihoactive, aranjând transportul de substanțe psihoactive către România, al cărei beneficiar era inculpatul XXX. Astfel, înaintea plecării către România, în virtutea acestei înțelegeri, în mașina aflată pe platforma tractată de autoturismul condus de inculpatul XXX, un cetățean turc a plasat o geantă cu substanțe interzise, după care șoferul a plecat spre România. La data de 13.09.2024 în jurul orelor 05:54, numitul XXX a intrat în țară, prin PTF Nădlac la volanul ansamblului rutier format din autoturismul marca Mercedes Benz și platforma aferentă, cu numere de înmatriculare din Rep. Moldova, transportând pe teritoriul României, spre București, în virtutea înțelegerii prealabile cu celălalt inculpat, o sacoșă din rafie, de culoare portocalie, în care se aflau un număr de 10 pachete, reprezentând cantitatea de 10,03 kilograme pulbere care conține 2-PEA (2-Phenthylamine) și paracetamol. În jurul orei 22:00, ajungând în Capitală, s-a întâlnit pe strada Drumul Agatului din sectorul 1, cu inculpații XXX și XXX care au sosit în zona, ce era deja supravegheată de angajații DIICOT, cu un autoturism marca Volkswagen Golf. După ce a predat sacoșa, XXX a primit suma promisă, respectiv 1.000 de euro, moment în care au intervenit organele legii.
Inițial, în apărarea lor, cei trei inculpaţi au susținut că faptele de care erau acuzați – efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive – nu sunt prevăzute de legislația penală, întrucât 2-PEA (2-Phenthylamine) nu figurează drept substanţă cu efect psihoactiv, în niciun act normativ din legislaţia internă sau europeană. În realitate, astfel cum rezultă din raportul constatare tehnico-științifică nr. 304141/04.12.2024 întocmit de Laboratorul IGPR, 2-PEA (2-Phenthylamine) face parte din clasa phenthylamine și se regăsește în Anexa 1 „substanțe psihoactive noi” notificate pentru prima dată în 2009. La nivelul Uniunii Europene, există definirea de „new psychoactive substances” (NPS) — adică „noi substanțe psihoactive”. Acestea sunt substanțe sau preparate care nu sunt reglementate de convențiile internaționale clasice (dar care imită efectele drogurilor). Termenul „noi substanțe psihoactive” (NPS) se referă la droguri relativ recente pe piață, adesea create pentru a imita efectele substanțelor ilegale cunoscute, dar cu structuri chimice modificate, pentru a evita reglementările. Tocmai de aceea nu este posibilă o nominalizare explicită a noilor substanţe psihoactive similară celei din anexele Legii nr. 143/2000, fiind suficient ca un laborator de analiză chimică să stabilească caracterul susceptibil de a avea efect psihoactiv al respectivei substanţe. Termenul „NPS – substanțe noi psihoactive” a apărut deci datorită faptului că industriile (sau piața clandestină) creează constant substanțe noi — fenetilamine modificate, canabinoizi sintetici, cathinone, alte clase chimice — care nu sunt încă reglementate de convenții internaționale sau legi naționale. Or, scopul legislației — atât europene, cât și române — este să acopere acest vid legislativ, tratând NPS-urile similar drogurilor tradiționale.
Fiind audiați, în faza de judecată, la termenul din data de 12.11.2025, inculpaţii au declarat că recunosc săvârșirea faptelor, astfel cum sunt expuse în actul de sesizare a instanței, solicitând soluționarea cauzei pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Declarațiile date de inculpați în fața instanței se coroborează cu mijloacele de probă administrate de organele de urmărire penală, analizate anterior, dovedind, dincolo de orice dubiu, săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare. În decembrie 2025, instanța de fond a pronunțat sentința: doi dintre cei trei inculpați au primit pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare cu executare, iar celălalt 3 (trei) ani de închisoare, dar cu suspendare. Procurorul și inculpații au formulat apel, dosarul ajungând astfel la Curtea de Apel București care la începutul acestei luni a decis ca și inculpatul, ce primise inițial o condamnare cu suspendare, să execute pedeapsa în detenție. În plus, cetățeanului moldovean i se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 66 alin. (1) lit. c) Cod Penal (respectiv dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României), pe o durată de 5 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. c) Cod Penal. Decizia judecătorilor este definitivă.
