În urmă cu 3 ani, la data de 05.05.2023, XXX, de profesie jurist, în calitate de inculpat într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, era prezent la ședința de judecată prin videoconferință. La început, individul a declarat în mod expres că nu dorește să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu, susținând că acesta nu ar avea calitatea de avocat. Ulterior formulării concluziilor de către procurorul de ședință, inculpatul a avut un comportament neadecvat, începând să țipe și să ridice tonul, afirmând că procurorul de ședință ar trebui să fie scos afară din sală și arestat. Câteva momente mai târziu, inculpatul a adresat numeroase injurii, strigând la un moment dat ”dați-l afară pe boschetarul ăla de procuror incompetent”.
Judecătoarea i-a pus în vedere individului să înceteze acest comportament, atrăgându-i atenția că, în caz contrar, va fi sancționat potrivit prevederilor legale. Pe baza declarațiilor martorilor, s-a reținut că, în sala de ședință, care era plină, a început să se audă rumoare, o parte dintre participanți reacționând amuzați la situația creată, în timp ce procurorul de ședință era pus într-o situație stânjenitoare. În concluzie, deși judecătoarea a încercat în repetate rânduri să îl calmeze pe individ, pe parcursul ședinței, acesta a avut un comportament constant agresiv verbal, perturbând desfășurarea ședinței de judecată. Președintele completului a încercat în repetate rânduri să restabilească ordinea și solemnitatea ședinței de judecată, însă inculpatul a continuat să țipe, așa că solemnitatea ședinței a fost serios afectată.
Prin rechizitoriul emis la data de 28.03.2025 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de 01.04.2025, inculpatul XXX a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de încălcarea solemnității ședinței, prevăzută de art. 278 din Codul penal (fapta din data de 05.05.2023). Instanţa a constatat că în privința inculpatului prezumția de nevinovăție a fost răsturnată, din interpretarea materialului probator administrat în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., rezultând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina sa există, constituie infracțiune şi că a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, motiv pentru care va dispune condamnarea inculpatului. În ceea ce privește individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța reține că infracțiunea de încălcarea solemnității ședinței prevăzută de art. 278 C.pen. se pedepsește cu închisoarea de la 1 lună la 3 luni sau cu amendă. Cu referire la mijloacele folosite și gravitatea rezultatului produs ori celelalte consecințe ale infracțiunii, instanța constată că fapta reprezintă un grad ridicat de gravitate, întrucât a fost săvârșită în cadrul unei ședințe de judecată, spațiu consacrat realizării actului de justiție, afectând nemijlocit autoritatea instanței și prestigiul Ministerului Public.
Potrivit instanței, prin manifestările avute, inculpatul nu doar că a perturbat desfășurarea normală a procedurii judiciare, ci a adus atingere valorilor fundamentale protejate de lege, respectiv respectul față de autoritatea statului și ordinea de drept. Gravitatea comportamentului este accentuată de împrejurarea că ședința de judecată s-a desfășurat în prezența publicului, sala fiind plină, iar reacțiile inculpatului au generat rumoare și chiar ilaritate în rândul persoanelor prezente. Printr-o asemenea conduită se aduce o atingere suplimentară solemnității ședinței de judecată, creându-se percepția periculoasă că normele de conduită procesuală pot fi ignorate fără consecințe și că orice participant ar putea adopta un comportament similar, lipsit de respect față de instanță și față de autoritatea statului. Drept urmare, având în vedere considerentele precedente, instanţa apreciază că numai fixarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre maximul prevăzut de lege îl va determina pe inculpat ca pe viitor să nu mai comită fapte de natură penală şi să respecte prevederile legale. Prin urmare, în raport cu toate aceste elemente de individualizare, ținând cont de gravitatea faptei săvârșite, de persoana inculpatului, de atitudinea procesuală a acesteia şi de mediul din care provine, instanța, în temeiul art. 278 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul XXX la pedeapsa principală de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încălcarea solemnității ședinței.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului, instanța a observat că acesta a săvârșit fapta dedusă judecății în stare de pluralitate intermediară, raportat la pedeapsa rezultantă de 256 de zile închisoare și 5750 lei amendă penală dispusă prin sentința penală din 10.07.2020 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București definitivă prin decizia penală din 23.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel București. În vederea efectuării operațiunii juridice a contopirii pedepselor, instanța a aplicat pedeapsa cea mai grea 256 zile de închisoare, la care se va adăuga un spor obligatoriu de o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 luni închisoare, respectiv un spor de o lună închisoare, la care se va adăuga în integralitate pedeapsa amenzii de 5.750 lei, în final inculpatul urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de o lună și 256 zile de închisoare și 5.750 lei amendă penală.
Inculpatul a formulat în zadar apel căci, la 24 aprilie 2026, Curtea de Apel București l-a respins ca nefondat și l-a obligat pe apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 700 lei. Decizia judecătorilor este definitivă.
