Augustin Oancea, un om de afaceri din Câmpina cu o prezenţă în media extrem de discretă, ocupă locul 20 în Topul Forbes 500, ediția 2023, cu o avere de circa 1,4 miliarde de lei. Grupul de firme Tinmar, furnizor privat de energie, este cel mai important business din portofoliul omului de afaceri. Fondată în urmă cu mai bine de 20 de ani, compania Tinmar Energy a comercializat inițial produse petroliere, dar a devenit cel mai mare furnizor privat de energie electrică din România, fiind trader în peste 20 de piețe, cu o prezență regională și multiple subsidiare în Europa. Kaufland, sud-africanii de la NEPI, Vodafone, ruşii de la Lukoil şi Electrica sunt cei mai mari clienţi ai companiei dezvoltate de omul de afaceri Augustin Oancea, potrivit informațiilor postate pe pagina de internet tinmar.ro. Alături de familia sa, omul de afaceri din Câmpina mai este activ în agricultură, zona imobiliară, HoReCa și educație.
La sfârșitul anului 2021, patronul Tinmar Energy a intrat în colimatorul jurnalistului Liviu Alexa care a publicat, prin intermediul a două platforme media pe care le administrează, respectiv ziardecluj.ro și strictsecret.ro, articolul cu titlul “TINMAR Energy a “curentat” în acest an 229 de milioane de euro din achiziții publice netransparente. Profitând de criză energetică, securiștii l-au “împins” pe Augustin Oancea peste tot”. Trei luni mai târziu, în martie 2022, Augustin Oancea, în calitate de reclamant, a înaintat o cerere de chemare în judecată a pârâtului Liviu Doru Alin Alexa. Cum s-a terminat acest proces aflați din articolul Justnews.
În primăvara anului 2024, Augustin Oancea și de data asta și SC Tinmar Energy SA, în calitate de reclamanți, l–au chemat din nou în judecată pe pârâtul Liviu Doru Alin Alexa, solicitând Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate că pârâtul, prin intermediul paginii de facebook pe care o administrează, prin declarațiile făcute şi prin articolele publicate online, a încălcat drepturile personale nepatrimoniale ale reclamanţilor, constând în dreptul la demnitate și reputație, depășind limitele dreptului la liberă exprimare; să oblige pârâtul la plata sumei de 1.000.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru atingerile aduse imaginii, onoarei, demnității și reputației reclamantului Oancea Augustin Constantin; să oblige pârâtul la eliminarea articolelor/postărilor existente în rețelele de socializare, pe site-urile ziardecluj.ro, strictsecret.ro ce încalcă drepturile reclamanților; să oblige pârâtul să înceteze publicarea altor articole/postări care vizează denigrarea reclamanților; să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că, în cuprinsul articolelor sale, pârâtul a continuat seria de acuze denigratoare la adresa reclamanților: societatea și reprezentantul legal fac parte dintr-un „cartel”; „Ce l-a deranjat pe Oancea au fost însă mențiunile mele referitoare la faptul ca e susținut de serviciile secrete, Stat Paralel sau ”băieți din sistem”, spuneți-le cum vreți. Este imposibil sa reușești să urci ca o cometă pe cerul complicat al pieței de trading fără ”sprijin”; „este săgeata unor băieți extrem de puternici din Statul Paralel si/sau servicii secrete este faptul că în 2021 Tinmar Energy a rupt gura României pe segmentul de achiziții publice cu amendamentul, foarte important, că „negocierile” dintre firmele sau instituțiile de stat și Tinmar nu au fost deloc publice, etc.
La data de 19 martie 2025, instanța de fond a dat dreptate jurnalistului. În motivarea sentinței, instanța a constatat că publicarea articolelor nu poate fi considerată o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie de pârât, atât timp cât conţinutul acestora nu depăşeşte limitele libertăţii de exprimare a jurnalistului şi are la bază documente de a căror veridicitate jurnalistul nu avea motive să se îndoiască. Aşa cum a arătat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ziariştii nu trebuie să fie obligaţi să dovedească întotdeauna veridicitatea afirmaţiilor publicate, atunci când acţionează cu bună-credinţă, bazându-se pe informaţii credibile, fiind suficientă dovedirea faptului că, la data aducerii la cunoştinţa publicului, toate indiciile de care dispuneau, potrivit deontologiei profesionale, conduceau la concluzia că faptele afirmate erau adevărate. În ceea ce priveşte prejudiciul material invocat de reclamanţi, cu toate că se menţionează faptul că în urma pretinsei campanii de denigrare desfăşurate de pârât s-ar fi constatat un impact negativ asupra reputaţiei reclamanţilor, ca urmare a opiniei respondenţilor în cadrul studiului efectuat de o societate specializată, tribunalul constată că această susţinere nu a fost dovedită, nefiind depus la dosar respectivul studiu şi nefiind dovedită legătura de cauzalitate cu faptele imputate pârâtului, atât timp cât se face referire, la modul general, la articolele negative publicate în presă, aşadar inclusiv la cele aparţinând altor persoane/ publicaţii. Prin urmare, nu se poate reţine că, în urma articolelor publicate de pârât, ar fi scăzut încrederea publică în activitatea şi conduita societăţii Tinmar Energy SA şi că reclamanţilor le-ar fi fost în mod grav afectate imaginea şi reputaţia.
Reclamanții au atacat soluția cu apel la instanța superioară. La 9 iulie 2026, Curtea de Apel București a soluționat cauza:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicarea deciziei, care se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Pronunţată azi, 09.07.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.
